„Centrele de transfuzii sunt întârziate cu o jumătate de secol”. Donarea de sânge rămâne o problemă în România
Fără centre moderne, fără tehnologie și fără personal calificat, România are mult de recuperat în privința donării de sânge și obținerea de produse derivate sigure, de bună calitate, de care pacienții au atâta nevoie. Proporția românilor eligibili pentru a dona sânge tinde către 40%, dar, dintre ei, doar 1,7% sunt efectiv donatori, arată datele oficiale, în timp ce media la nivelul UE – și aceasta considerată scăzută – este de 10%.
Chiar dacă ar vrea să devină donatori, românii nu prea ar avea nici unde și nici cum. Majoritatea centrelor sunt construite pe vremea comunismului – acum 40 – 50 de ani. Unele – cum este cel din București – este o clădire cu bulină, ceea ce înseamnă că, la primul cutremur de intensitatea celui din 1977, riscă să devină un morman de moloz. Nu doar vopseaua din aceste centre s-a scorojit, nu doar canapelele s-au rupt și tehnologia s-a învechit, dar și personalul specializat s-a împuținat sensibil, plus că este în pragul pensionării. Iar din urmă nu prea vine nimeni.
Toate aceste neajunsuri sunt vechi, dar au fost readuse din nou în discuție în cadrul unei mese rotunde organizate, marți, 24 octombrie, la Palatul Parlamentului. Inițiativa aparține coaliției Unitatea de sânge – o alianță înființată în 2022 – care și-a propus să crească interesul românilor pentru donarea de sânge și să trezească din letargie autoritățile în privința calității și a siguranței acestei activități.
Coaliția a lansat un document de poziție privind transfuziile de sânge. Contextul este acela în care Uniunea Europeană revizuiește legislația care reglementează calitatea și siguranța sângelui și a componentelor sanguine – Directiva UE privind sângele, precum și legislațiile conexe privind celulele și țesuturile. Aceasta pentru că, între țările Blocului Comunitar, există mari diferențe în standardizarea și calitatea produselor obținute.
Donatori puțini și tratați fără respect
România are nevoie atât de o schimbare a legislației în domeniu – astfel încât interesul pentru donarea de sânge să crească – dar, are nevoie urgentă de investiții în infrastructură adecvată și personal calificat, au subliniat coordonatorii centrelor județene prezenți la discuții.
Georgeta Hanganu, vicepreședinta Comisiei de transfuzii din Ministerul Sănătății, directoarea Centrului de transfuzie sanguină Ploiești, a argumentat că, în timp ce toți ne dorim să avem mai mulți donatori, nu facem nimic nici măcar pentru cei pe care-i avem deja.
„Ne-am întâlnit și anul trecut și ne-am făcut planuri mărețe. Și am pus la punct vorbe, cuvinte și proiecte minunate. Între timp, donatorul din fața mea – pentru că eu nu stau doar în birou, sunt și <<omul cu sapa>> – a avut prima frustrare: nu a primit cardul cu drepturile prevăzute de lege. A fost o criză de cipuri și am amânat donatorii. Oamenii – chiar dacă nu doresc nimic – chiar și cei care nu doresc nimic sunt nemulțumiți când văd că statul nu le acordă un drept. Lucrurile s-au remediat, dar oamenii au fost siliți să mai facă un drum pentru acele carduri. Donatorii erau învățați cu tichetele de hârtie. Sunt mulți oameni modești care nu știu să utilizeze cardurile. Au fost mulți oameni modești care nu au știut să citească codul PIN. Acum, societățile care livrează carduri le livrează cu niște instrucțiuni într-un plic, iar donatorul – care e poate un om simplu și nu are un telefon performant – trebuie să sune la societatea care furnizează cardurile, să afle codul PIN, să-l țină minte și apoi să se ducă să-și ia drepturile. Putem să nu le mai dăm nimic.
Dar atunci când eu m-am angajat – în 1990 – era o tradiție minunată în Centru de tranfuzie Ploiești: era un restaurant în care oamenii – care în mod obișnuit veneau la donare fără să mânânce gândindu-se că nu trebuie să o facă – erau tratați omenește, ca niște musafiri. Mi s-a părut fabuloasă acea etapă. Eu mă culpabilizez pentru că am desființat restaurantul având nevoie de spațiu. Și am câștigat două săli mari pentru echipamente și o sală pentru donare. Vina este a mea. Apoi, s-a recurs la acordarea de bonuri valorice cu care se puteau lua alimente. Oamenii au fost mulțumiți. Dar eu merg în continuare pe ideea de a ne trata donatorul ca pe un musafir. Și dacă mama – atunci când venea poștașul să-i aducă pensia – îi dădea o dulceață, o prăjitură și o citronadă, cum era pe vremea aceea, mi se pare obligatoriu să introducem în lege ca donatorul – din bugetul existent al centrului – să primească tratația de care are nevoie. Noi ne zbatem, prin sponsorizări, dar poate nu toată lumea are atâta îndrăzneală câtă am eu să se ducă peste sponsori să ceară cornuri, covrigi, eugenii, pufuleți, sucuri, orice. Sunt foarte multe aspecte.
Trecerea înapoi la bonuri valorice pe suport de hârtie mi se pare esențială în acest moment. Deja m-au sunat nu știu câți donatori că n-au înțeles instrucțiunile, că au dat telefoane, că s-au blocat cardurile cu fabuloasa sumă de 66,99 de lei pe care au tastat-o greșit din neatenție sau a considerat că e o prostie și au format 70. Sunt lucruri mărunte. Știu că e modern să avem toți carduri și cipuri. Dar faptul că ele nu se pot refolosi, nu se pot reîncărca, mi se pare o risipă și mai mare. Nu mai tăiem pădurile, dar ne umplem de plastic”, a explicat coordonatoarea situația din teren.
Mai sunt și alte aspecte, a adăugat aceasta. Decontarea transportului donatorilor e și ea cu probleme. Pentru că nu toate centrele pot să deconteze transportul: „Depinde de relația pe care o ai cu primăria. Primăria Ploiești, de exemplu, dă bani pentru decontarea transportului oamenilor care vin din județ ca să doneze. Ziua liberă, pe care ar trebui să o primească donatorul, e o altă problemă. Pentru că în lege nu se spune ce e cu ea. E o zi liberă în neant? Cum se plătește? E zi de concediu medical? E motivare pur și simplu? De cele mai multe ori, e motivare pur și simplu și oamenii își pierd banii. Reglementarea nu este clară”, a mai spus Hanganu.
Consilier de stat: Situația este dezastruoasă!
Conf. dr. Carmen Orban, consilier de stat la Cancelaria primului ministru, a calificat situația din sistem ca fiind una „dezastruoasă”: „Subiectul este unul de importanță majoră în acordarea asistenței medicale și este o temă extrem de cunoscută mie în calitate de medic anestezist atât la Spitalul de Arși, la Institutul Clinic Fundeni sau la Spitalul Universitar, spitale extrem de mari consumatoare de sânge și de produse de sânge. Ce aș vrea să spun, din perspectiva medicului anestezist, este că medicina a evoluat extraordinar de mult, vorbim de aparatură modernă, de tehnici chirurgicale noi, de medicație complementară în diverse patologii, de diverși substituienți de sânge, dar, tot azi, vorbim de o realitate cruntă. Aceea că, fără sânge, nu putem salva vieți.
Aș vrea să mă refer la ultimele două paciente ale spitalelor noastre, două gravide cu complicații placentare a căror viață a fost în pericol din cauza șocului hemoragic la care au fost supuse. Fără 30 de unități de sânge și produse de sânge, astăzi, viața lor nu mai exista. Deci, iată că suntem într-o realitate cruntă: sângele este extrem de valoros astăzi, cu toată tehnologia medicală. Trebuie să înțelegem că România are nevoie urgentă de reformare și de reorganizare a sistemului de transfuzii, la standarde europene”, a declarat conf. dr. Orban.
Nu există niciun motiv pentru ca toate aceste lucruri să se întâmple, iar România are nevoie să treacă de la vorbă la fapte, a declarat, la rândul său, dr. Andrei Baciu, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate din România, prezent și el la discuții. Restructurarea întregului sistem nu mai poate fi amânată, este momentul unor decizii clare și a monitorizării punerii lor în practică, mai ales că acum există și oportunitatea finanțării unui sistem modern de transfuzii atât din fonduri nerambursabile prin Programul Național de Sănătate, cât și prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Potrivit prof. dr. Daniel Coriu; „cu siguranță avem nevoie de un sistem modern de transfuzii, pacienții noștri au nevoie astăzi, urgent, de produse de sânge – plasmă proaspătă, masă eritrocitară, concentrat trombocitar, obținute în condiții de maximă siguranță și au nevoie de cantități mari. Avem pacienți care își pierd viața din lipsa acestor produse de sânge”.
Acesta a enumerat câteva dintre subiectele discutate, la începutul lunii octombrie, la Conferința Națională de Hematologie și Medicină Transfuzională: relația cu donatorii, nevoile donatorilor, campania de informare, evoluția demografică a României – cu îmbătrânirea populației ceea ce înseamnă o creștere a necesarului de sânge și o scădere a numărului de donatori – colecta mobilă, vidul legislativ, resurse limitate, lipsa formării profesionale dotări insuficiente, vechi, lipsa protocoalelor de organizare cu check list, un sistem de transfuzii care nu e aliniat normelor NATO, sistem transfuzional ineficient, cu practici nestandardizate. Rezolvarea, a mai spus Coriu, constă în centralizare, cu testare și procesare centralizată, cu echipamente automatizate, cu implementarea testelor moderne de analiză și sisteme complexe de management și validare.
Prezentă la discuții, senatoarea Nicoleta Pauliuc a declarat că pentru România europeană a anului 2023, cifrele privind donarea sunt „destul de problematice”. Ea a punctat câteva lucruri pe care le-a considerate importante: „Cred că trebuie să schimbăm dinamica în care se realizează donarea de sânge. Dacă noi așteptăm că, în contextul unei vieți foarte intense, oamenii să-și rupă din timp să vină să doneze sânge, rezultatele vor rămâne slabe. Cred că la nivelul fiecărui județ, municipiu, ar trebui să se constituie echipe mobile care, printr-o bază de date și programare, să se deplaseze la cetățenii doritori să doneze. Acest lucru poate fi important în mediul rural unde trăiesc aproape jumătate dintre români. Fără o asemenea practică, cel puțin jumătate din populația țării este exclusă din start din această bază a potențialilor donatori.
Trebuie inițiată o campanie comună cu bisericile, îndeosebi cu Biserica Ortodoxă Română. Sunt convinsă că nu vor spune nu. Mă uit la faptul că Grecia – o țară ortodoxă la fel de religioasă ca România – este în top 4 la nivelul UE când vine vorba de donarea de sânge. Ar trebui să amintim că stimulii pozitivi pentru donarea de sânge nu sunt atât de însemnați, iar statul român trebuie să aloce fonduri mai importante pentru a-i răsplăti pe cei care fac aceste gesturi. În acest moment, poți cere 7 tichete de masă, o zi liberă dacă ești angajat și decontarea cheltuielilor de transport în comun. Vorbim adesea de educație pentru sănătate în școli. Ar fi bine să pregătim tinerele generații cu convingerea că donarea de sânge este un lucru bun încă de pe băncile școlii”, a propus senatoarea.
Inițiativa coaliției Unitatea de sânge are sprijinul Societății Române de Hematologie, Societății Naționale de Transfuzie Sanguină din România, Institutului Național de Transfuzie Sanguină București, Coaliției Organizațiilor cu Afecțiuni Cronice din România, Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, Centrului de Transfuzie Sanguină București, Centrul Național de Transfuzii Constanța și Bristol Myers Squibb.
„Inițierea acestei coaliții contribuie la identificarea unor soluții în beneficiul inovației și dezvoltării în domeniul medical, iar disponibilitatea părților interesate pentru sprijinirea acestei alianțe reprezintă un motor fundamental pentru transformarea și îmbunătățirea concretă a sănătății în România, având un potențial și o valoare reală în viața pacienților. Subliniez nevoia existenței resursei umane cu înaltă expertiză – înființarea unei specialități medicale care să gestioneze medicina transfuzională și terapiile celulare. Sunt domenii medicale în plină dezvoltare care necesită personal supraspecializat.”, a declarat prof.dr. Daniel Coriu, președintele Societății Române de Hematologie și al Colegiului Medicilor din România.
De ce schimbă UE legislația
Directivele europene care reglementează acum activitatea transfuzională la nivel comunitar care au contribuit la armonizarea regulilor privind calitatea și siguranța componentelor sanguine în statele membre s-au dovedit a fi un instrument greoi. S-a constatat că există diferențe mari între țări în privința implementării lor, ceea ce a dus la diferențe de calitate și siguranță a componentelor sanguine între țările membre UE.
În acest context, firul roșu al proiectului de regulament și cuvintele-cheie sunt calitate și siguranță pentru pacientul primitor de componente de sânge, dar și pentru donator. De asemenea, este vorba despre standardizate și calitate privind componentele sanguine care se obțin în centrele de transfuzii. La calitate și eficiență se poate ajunge prin implementarea tehnicilor de automatizare, prin informatizare și o foarte bună colaborare și transmitere de informații la nivelul statelor membre în privința Registrelor de donatori și a celor de pacienți. Iar toate acestea presupun resurse.
Citește și:
- UK: Primul studiu clinic pentru evaluarea transfuziilor cu sânge produs în laborator
- INTERVIU. Raluca Painter (Head of Unit DG REFORM), despre Reforma Sistemului Național de Transfuzii din România. În ce stadiu se află proiectul?
- INTERVIU. Dr. Alina Dobrotă, despre reforma Sistemului Național de Transfuzii – un proiect bazat pe modernizare, digitalizare și educație