STUDIU. Creșterea cu 10 cm în circumferința abdominală duce la costuri de îngrijire medicală cu 15% mai mari
Costurile serviciilor de sănătate sunt într-o creștere continuă la nivel global, ajungând la aproximativ 10% din produsul intern brut. Pentru a putea prioritiza mai bine promovarea sănătății la nivel public, cât și a programelor de prevenție și screening, s-a realizat un nou studiu prin care s-a analizat impactul a 15 factori de risc asupra costurilor anuale în domeniul sănătății. Rezultatele arată că valori crescute ale circumferinței abdominale, ale indicelui de masă corporală, cât și ale tensiunii arteriale sistolice sunt factorii majori care contribuie la creșterea cheltuielilor de asistență medicală.
Cercetătorii au făcut legătura dintre informația genetică și costurile detaliate ale asistenței medicale care au acoperit atât cheltuielile primare, secundare, cât și ale medicamentelor prescrise pentru 373.160 de participanți la studiul FinnGen, cu o urmărire de aproximativ 22 de ani a acestora, replicând apoi rezultatele la 323,774 indivizi din Marea Britanie și Olanda. Astfel s-a putut determina asocierea dintre 15 factori de risc relevanți din punct de vedere clinic și costurile anuale ale îngrijirilor de sănătate. Folosind randomizarea mendeliană, s-au estimat efectele factorilor de risc asupra costurilor totale de asistență medicală, fiind luată în considerare și predispoziția genetică a persoanelor incluse în studiu. Studiul a fost publicat în Nature Communications.
Randomizarea mendeliană este un nou design de studiu folosit în epidemiologie pentru a evalua relațiile cauzale între factorii de risc modificabili și impactul asupra sănătății, bazându-se pe date genetice.
Factorii de risc cu cel mai mare impact cantitativ asupra costurilor serviciilor de sănătate au fost circumferința taliei, indicele de masă corporală și tensiunea arterială sistolică. De exemplu, creșterea cu 10 cm în circumferința abdominală a dus la o creștere de 15.4% a costurilor de îngrijiri de sănătate anuale, adică cu aproximativ 202,13 euro. Studiile anterioare au sugerat că măsurarea circumferinței taliei poate avea o acuratețe mai mare decât folosirea indicelui de masă corporală în calcularea riscurilor legate de sănătate, deoarece reflectă mai bine acumularea de țesut adipos visceral. Țesutul adipos visceral este o componentă activă hormonal, cu caracteristici biochimice capabile să influențeze procese patologice și fiziologice la nivelul organismului.
O altă concluzie foarte importantă a studiului a fost că anumiți biomarkeri măsurați, cum ar fi transaminazele, hemoglobina glicată, proteina C reactivă, colesterolul LDL, vitamina D, au un impact modest asupra costurilor de asistență medicală. Cercetătorii au prezentat două ipoteze care să explice de ce nu s-au descoperit efecte semnificative ale acestor markeri.
În primul rând, creșterea markerilor poate fi o consecință a bolii deja existente, ca de exemplu în inflamație, care este asociată cu creșterea proteinei C reactive. În plus, numeroase studii au arătat că nu există un beneficiu din suplimentele cu vitamina D în reducerea riscului dezvoltării bolilor cardiovasculare, în ciuda dovezilor aduse de studii observaționale, dar nu și de concluzii bazate pe randomizare mendeliană.
În al doilea rând, efectul factorilor de risc asupra costurilor îngrijirilor de sănătate reflectă practica clinică curentă. Dacă se aplică măsuri de prevenție la cei cu factori de risc crescuți pentru a avea o modificare a biomarkerilor, costurile de prevenție ar fi contrabalansate de scăderea cheltuielilor de îngrijiri asociate cu dezvoltarea bolii. De exemplu, măsurarea colesterolului de tip LDL – dacă valorile ridicate ale colesterolului ar fi tratate precoce, acesta ar avea un impact mai mic asupra costurilor provenite din îngrijiri medicale, cercetătorii observând mai degrabă un efect semnificativ asupra costurilor medicamentelor, dar nu și asupra asistenței medicale.
Concluziile acestor studii subliniază și eficiența costurilor programelor de screening bazate pe măsurarea unor markeri specifici. Prin descoperirea legăturilor dintre impactul componentei genetice și cheltuielile îngrijirilor de sănătate se pot pune bazele unor noi planuri de cercetare. De exemplu, prin evaluarea costurilor asociate cu variante genetice specifice care pot fi ținte medicamentoase, se pot dezvolta si comercializa terapii.
Implementarea screening-ului genetic, atât în varianta scorului poligenic, cât și variantă clasică ar necesita o estimare a raporturilor beneficii-cheltuieli. În viitor vor exista studii genetice la scară largă pentru a oferi o evaluare cât mai cuprinzătoare a impactului geneticii asupra costurilor legate de asistență medicală și pentru a facilita unele abordări terapeutice propuse de medicina genomică.
Citește și:
- Esențial în sănătate publică: Un sfert din cazurile de demență sunt legate de factori de risc modificabili
- O variantă genetică rară poate întârzia debutul clinic al bolii Alzheimer. Care sunt implicațiile asupra descoperirii de noi tratamente țintite?
- STUDIU. Disponibilitatea testelor genetice la costuri reduse nu garantează participarea persoanelor eligibile la programele