Esențial COVID-19. Cefaleea severă, un posibil simptom care precedă sindromul de tromboză cu trombocitopenie indusă imun de vaccin
Accesează Esențial Covid-19
Știrile săptămânii 13-19 septembrie 2021:
FDA recomandă administrarea celei de-a treia doze de vaccin Pfizer persoanelor peste 65 de ani
Comitetul de experți independenți FDA a recomandat administrarea unei a treia doze (booster) de vaccin Comirnaty (Pfizer/BioNTech) pentru populația americană de peste 65 de ani sau pentru persoanele care suferă de anumite comorbidități. La începutul lunii septembrie, FDA aproba acordarea unei a treia doze de vaccin tip ARNm (Pfizer sau Moderna) persoanelor imunocompromise.
Conform experților Comitetului independent pentru evaluarea vaccinurilor și produselor biologice, datele acumulate până în prezent nu susțin administrarea unei doze suplimentare pentru populația generală.
Susținătorii rapelului se bazează pe date care arată că eficacitatea vaccinului Pfizer împotriva Covid-19 scade de la 96% la 84% după patru luni. Pfizer a declarat că a treia doză crește protecția înapoi la 95% – inclusiv împotriva variantei Delta care se răspândește rapid. Un alt argument adus este că o strategie bazată pe booster shots ar putea avea un efect pozitiv și asupra populației imunizate cu vaccinuri care au demonstrat o eficacitate mai scăzută.
Pe de altă parte, există experți care sunt de părere că a treia doză de rapel nu este justificată pentru persoanele fără comorbidități sau care nu sunt expuse unui risc ridicat de infectare. Chiar dacă nivelul anticorpilor scade, numeroase studii au demonstrat rolul celulelor B „cu memorie” în neutralizarea infecției.
În plus, începerea vaccinării la scară largă cu a treia doză ar putea însemna diminuarea dozelor disponibile pentru țările care nu au avut acces la vaccinuri și care prezintă un risc ridicat din punct de vedere al emergenței unor noi variante virale.
EMA evaluează dovezile pentru administrarea celei de-a treia doze de rapel Comirnaty
EMA a început să evalueze cererea înaintată de compania producătoare pentru administrarea unei doze de rapel a vaccinului Pfizer/BioNTech la 6 luni după a doua doză, la persoanele cu vârsta de 16 ani și peste. Comitetul EMA pentru medicamente umane (CHMP) va efectua o evaluare accelerată a datelor transmise de compania producătoare, care includ și rezultatele unui studiu clinic în curs, în care aproximativ 300 de adulți cu sistem imunitar sănătos au primit o doză de rapel la aproximativ 6 luni după a doua doză.
Rezultatul evaluării CHMP este așteptat în următoarele câteva săptămâni, cu excepția cazului în care sunt necesare informații suplimentare care trebuie furnizate de către companie. La începutul lunii septembrie, EMA și ECDC declarau că vaccinarea cu a treia doză nu este justificată încă pentru populația generală.
Administrarea celei de-a treia doze Pfizer/BioNTech demonstrează beneficii pe populația 60+ din Israel
Israelienii de peste 60 de ani care au primit o a treia doză de vaccin Comirnaty sunt mult mai puțin susceptibili la infecția cu SARS-CoV-2 sau la o formă severă de boală, comparativ cu cei care au primit doar două doze, potrivit unui studiu publicat pe 15 septembrie în NEJM. Israel a început vaccinarea cu a 3-a doză pentru anumite categorii din populație în luna iulie.
Studiul a inclus 1,1 milioane de israelieni cu vârsta de peste 60 de ani care au primit primele două doze cu cel puțin cinci luni înainte de a treia. La 12 sau mai multe zile după ce au primit a treia doză, participanții au fost de aproximativ 19,5 ori mai puțin susceptibili la a dezvolta COVID-19 sever decât au fost persoanele din aceeași grupă de vârstă care au primit schema cu două doze și au fost studiați într-o perioadă de timp similară.
Totuși, datele trebuie interpretate cu multă precauție. De exemplu, persoanele care au ales să se vaccineze cu a 3-a doză ar putea avea un comportament preventiv diferit față de persoanele vaccinate cu doar două doze sau nevaccinate. La nivel global, există numeroase dovezi care arată că numărul de infectări nu este strict dependent de rata de vaccinare. Scăderea cazurilor și deceselor în România după al 3-lea val, deși rata de vaccinare era și este scăzută, demonstrează că vaccinurile nu sunt singurul factor în controlul pandemiei.
Situația din Israel este una care a stârnit controverse de-a lungul timpului. Deși au fost pionieri în vaccinarea în masă și au oferit printre primele date din viața reală asupra eficienței vaccinurilor, țara s-a confruntat cu un nou val de îmbolnăviri. Există numeroase variabile de luat în calcul:
- Relaxarea prematură a restricțiilor non-farmacologice și interdicțiilor de călătorie;
- Varianta Delta care se răspândește mai rapid.
Ratele mari de vaccinare au fost înregistrate în rândul populației 60+. Pentru israelienii cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani, ratele sunt de 77,8% și respectiv 72,4%. Grupul de vârstă 16-19 ani este vaccinat doar în proporție de 68% și doar 26,2% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 12 și 15 ani sunt complet vaccinați. Până în prezent, aproximativ 62% din populația generală din Israel este vaccinată cu schema completă.
Cefaleea severă, un posibil simptom care precedă sindromul de tromboză cu trombocitopenie indusă imun de vaccin (VIIT)
Un nou studiu publicat în NEJM prezintă dovezi asupra faptului că cefaleea severă, asociată cu trombocitopenie, poate fi un simptom care precedă instalarea VITT.
Unsprezece pacienți au prezentat cefalee severă în absența trombozei venoase după 5 până la 18 zile post-vaccinare cu ChAdOx1 nCoV-19. Toți pacienții au avut trombocitopenie, niveluri ridicate de D-dimeri și niveluri ridicate de anticorpi IgG anti-PF4-heparină.
Descoperirile au implicații imediate pentru practica clinică: în cazul acestui sindrom pre-VITT, cefaleea severă poate să nu se dezvolte ca simptom secundar CVST, ci poate preceda CVST cu câteva zile, potențial în asociere cu microtromboza în venele corticale mici.
În consecință, pacienții care prezintă dureri de cap severe la 5 până la 20 de zile după vaccinare ar trebui să fie supuși testării imediate pentru trombocitopenie și determinarea nivelului D-dimerilor și, dacă este posibil, testarea anticorpilor anti-PF4-heparină IgG. Conform autorilor studiului, atunci când acești anticorpi sunt prezenți la titruri mari, pacienții prezintă un risc iminent de CVST și este probabil ca această afecțiune să poată fi prevenită cu tratament imediat.
Analiza impactului clinic și epidemiologic al variantelor SARS-CoV-2: protecția individuală prin măsuri non-farmacologice este în continuare importantă
O analiză publicată în Nature sumarizează caracteristicile și impactul epidemiologic al celor patru variante de îngrijorare (Alfa, Beta, Gamma, Delta), dar și al variantelor de interes clasificate actual. Luate împreună, aceste variante SARS-CoV-2 complică agenda de cercetare COVID-19 și impun eforturi suplimentare pentru monitorizarea evoluției virusului. Analizarea acestui tablou complex, la un nivel de detaliu fără precedent, a fost posibilă cu ajutorul secvențierii genomice complete sau parțiale a peste 2 milioane de virusuri Sars-CoV-2.
Variantele Alfa și Delta sunt asociate cu o transmisibilitate crescută și cu o severitate mai mare a bolii din cauza capacității de evadare a sistemului imunitar. Variantele Beta și Gamma sunt asociate cu o transmisibilitate crescută datorită capacității lor de a se sustrage imunității umorale și de a provoca reinfectări. Începând cu iunie 2021, dovezile acumulate ridică semne de întrebare asupra clasificării actuale a variantelor. În cazul în care VOC-urile și VOI-urile actuale dezvoltă mai multe linii genetice cu mutații relevante din punct de vedere biologic, clasificarea în funcție de mutații ar putea avea mai mult sens. De asemenea, este esențial să fie menținută o strategie care combină supravegherea genomică, studiile de neutralizare in vitro și studiile de eficacitate a vaccinurilor pentru a identifica acele variante care prezintă cea mai mare amenințare și pentru a ghida dezvoltarea de noi terapii și vaccinuri.
Deși variantele SARS-CoV-2 diferă în ceea ce privește ratele de transmitere, severitatea bolii și riscul de reinfecție, nu există dovezi că acestea sunt afectate în mod diferit de măsurile de sănătate publică non-farmacologice, cum ar fi distanțarea socială și utilizarea echipamentului individual de protecție, sau că vor răspunde diferit la majoritatea terapiilor antivirale, precum anticorpii monoclonali utilizați în cazurile severe COVID-19. Pe lângă creșterea ratei de vaccinare, eforturile de combatere a pandemiei ar trebui să vizeze și eficientizarea măsurilor non-farmacologice, dar și descoperirea de noi terapii.