Esențial Covid-19. Hong Kong: varianta BA.2 Omicron a determinat mai multe îmbolnăviri decât toate variantele din valurile precedente




Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19.

Esential Covid-19: cele mai importante informații
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19.

Știrile săptămânii 18 – 24 aprilie 2022:

Stresul din perioada pre-infecție SARS-CoV-2 ar putea juca un rol important în dezvoltarea sindromului post-COVID-19

Rezultatele unui studiu recent (aflat în perioada de revizuire) sugerează că stresul experimentat de persoană în perioada anterioară infecției cu SARS-CoV-2 joacă un rol cheie în dezvoltarea sindromului post-COVID-19, în special în ceea ce privește dificultățile cognitive. Astfel de date evidențiază necesitatea de a implementa măsuri menite să reducă povara psihologică resimțită de cetățeni în timpul pandemiilor, atât pentru a reduce prevalența tulburărilor mintale, cât și pentru a diminua povara socială datorată bolii pe termen lung. Această nevoie este cu atât mai importantă în contextul în care sindromul post-COVID-19 este din ce în ce mai recunoscut ca o provocare pentru sănătatea publică.

abonare

Au fost analizate datele a circa 2.000 de adulți din Marea Britanie care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2. Persoanele cu statut socio-economic scăzut au raportat de aproape două ori mai frecvent dezvoltarea sindromului long-COVID-19, comparativ cu grupul cu statut socio-economic înalt. Numărul îngrijorărilor legate de experiențele adverse suferite s-a asociat cu șanse crescute de a dezvolta dificultăți cognitive post-COVID-19, dar nu și cu dificultăți de mobilitate sau de auto-îngrijire.

Hong Kong: varianta BA.2 Omicron a determinat mai multe îmbolnăviri decât toate variantele din valurile precedente 

Un nou studiu epidemiologic confirmă transmisibilitatea crescută al BA.2 în ciuda măsurilor stringente implementate pe teritoriul Hong Kong. Subvarianta BA.2 (Omicron) a SARS-CoV-2 a cauzat peste 1,1 milioane de cazuri COVID-19 în Hong Kong, în decursul a numai trei luni, de 100 de ori mai mult decât toate cazurile COVID-19 confirmate pe durata tuturor valurilor pandemice precedente (pe parcursul ultimilor doi ani – 12.631). În ciuda măsurilor de sănătate publică implementate pentru limitarea pandemiei, Omicron BA.2 s-a răspândit rapid, cu un timp de dublare de 3,4 zile, depășind capacitatea de testare, supraveghere, izolare și carantină. În primii doi ani ai pandemiei au fost raportate în total 213 cazuri de deces COVID-19, însă varianta Omicron BA.2 a condus la peste 7.900 de decese.

Totodată, mortalitatea crescută raportată în timpul valului cinci al pandemiei în Hong Kong poate fi atribuită numărului copleșitor de infecții SARS-CoV-2 într-o perioadă scurtă de timp și acoperirii vaccinale scăzute în rândul vârstnicilor. Deși la începutul acestui val, acoperirea vaccinală în întreaga populație din Hong Kong era de 70%, doar 50% și 20% dintre adulții peste 65 ani și respectiv peste 80 ani erau vaccinați împotriva SARS-CoV-2. Până pe 23 martie 2022, aproximativ 93% din toate decesele COVID-19 au fost înregistrate la persoane peste 65 ani. Pe de altă parte, s-a observat un risc de deces considerabil mai mic la persoanele peste 65 ani vaccinate cu schemă primară completă.

Rezultatele evidențiază importanța unei acoperiri vaccinale adecvate, mai ales în rândul vârstnicilor, precum și necesitatea reevaluării măsurilor de control al pandemiei ca răspuns la o posibilă apariție a unei variante și mai transmisibile a SARS-CoV-2 în viitor.

Meta-analiză: vaccinarea împotriva COVID-19 nu crește riscul de miocardită sau pericardită

O meta-analiză publicată în The Lancet Respiratory Medicine arată că rata de apariție a unei afecțiunii inflamatorii a inimii (miocardită sau pericardită) ulterior vaccinării anti-COVID-19 este comparabilă cu cea identificată în urma altor vaccinuri non-COVID. Totodată, rezultatele confirmă și faptul că rata acestor afecțiuni apărute ulterior vaccinării COVID-19 a fost similară cu aceea a populației generale înainte de pandemie. Aceste rezultate sugerează că riscul de inflamație a inimii după administrarea unui vaccin COVID-19 este în general scăzut, susținând datele anterioare despre siguranța vaccinurilor împotriva SARS-CoV-2.

Cu toate acestea, analiza a raportat un risc crescut de inflamație cardiacă ulterior vaccinării împotriva COVID-19 (mai ales ulterior celei de-a doua doze de vaccin) în rândul bărbaților și a persoanelor cu vârsta sub 30 de ani.

Cercetarea a investigat peste 22 de studii care ofereau date a peste 400 de milioane de doze de vaccinuri (dintre care peste 395 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19) și incidența miocarditei și/sau pericarditei ulterior vaccinării. Rata de mio/pericardită după administrarea unei doze de vaccin COVID-19 a fost comparabilă cu cea raportată ulteiror imunizării cu un vaccin non-COVID-19 (spre exemplu, vaccinul anti-gripal). O incidență crescută a acestor afecțiuni cardiace a fost identificată ulterior vaccinării împotriva variolei, comparativ cu vaccinarea anti-COVID-19. De asemenea, incidența miocarditei și/sau pericarditei pare să fie mai mică ulterior vaccinării împotriva COVID-19, comparativ cu infecția cu SARS-CoV-2.

Dispozitivele de tip wearable ar putea ajuta la măsurarea reactogenității post-vaccinare împotriva COVID-19

Dispozitivele de tip wearable au fost utilizate pentru a detecta răspunsul fiziologic la vaccinarea anti-COVID-19 prin urmărirea modificărilor survenite post-vaccinare în ceea ce privește ritmul cardiac de repaus (resting health rate, RHR), precum și nivelul de activitate zilnică și durata somnului. Eșantionul studiului a fost recrutat din cohorta DETECT, un studiu longitudinal ce a înrolat până în prezent 39.701 de persoane din Statele Unite care și-au oferit datele obținute prin tehnologiile de tip wearable și alte date despre simptome, rezultatele testelor COVID-19 și statusul de vaccinare. Din cele 7.728 de persoane care au raportat cel puțin o doză de vaccin, 5.674 au furnizat date adecvate din perioada pre-vaccinare și au fost incluse în analiză.

RHR medie a crescut semnificativ în ziua următoare vaccinării, atingând un vârf în ziua 2 și nerevenind la valoarea bazală până în ziua 4 după prima doză și până în ziua 6 după a doua doză de vaccin anti-COVID-19. A fost observat un efect semnificativ mai puternic după a doua doză de vaccin față de prima (cu excepția celor care au avut un test COVID-19 pozitiv anterior), precum și o creștere mai pronunțată pentru persoanele care au primit vaccinul Moderna.

Nivelul de activitate zilnică și tiparele de somn au fost minim afectate după administrarea primei doze de vaccin, însă o scădere semnificativă în activitatea zilnică (-1.628 pași) și o creștere a duratei somnului (35 minute) au fost observate în prima zi după a doua doză de vaccin, ambii parametrii revenind la valorile uzuale până în ziua 2.

Rezultatele sugerează că detectarea unor manifestări fiziologice subtile post-vaccinare anti-COVID-19 este posibilă prin astfel de tehnologii, indicând o dovadă obiectivă a reactogenității. Aceste modificări ar fi dificil de identificat într-un cadru clinic, ceea ce evidențiază valoarea dispozitivelor de tip wearable în detectarea unor abateri minime de la valorile constante ale unui individ. Momentan nu există instrumente obiective pentru evaluarea răspunsului la vaccinarea anti-COVID-19 într-o manieră scalabilă, astfel datele obținute oferă un potențial mecanism de identificare a persoanelor cu un răspuns suboptimal sau exagerat post-vaccinare.

STUDIU. Politicile guvernamentale din primul val pandemic au fost eficiente pe termen scurt în limitarea mortalității asociate COVID-19 

Impactul cantitativ al intervențiilor guvernamentale asupra mortalității asociate primului val COVID-19 a fost analizat pe baza datelor din 32 de țări. Studiul, publicat în Plos Public Health, se bazează pe numărul de decese raportate oficial (ianuarie-aprilie 2020) la nivelul fiecărui stat și nu a inclus țări din Europa de Est.

Bazându-se pe stringența politicilor implementate, autorii au observat faptul că, cu cât este mai mare puterea intervențiilor guvernamentale într-un stadiu incipient, cu atât acestea sunt mai eficiente în încetinirea sau inversarea ratei de creștere a deceselor COVID-19. Închiderea școlilor are un impact semnificativ asupra reducerii ratei de creștere a deceselor, însă cu eficacitate inferioară comparativ cu implementarea mai multor politici și intervenții pentru limitarea COVID-19.

Ratele mari de mortalitate din cauza COVID-19 au determinat autoritățile din toată lumea să implementeze o serie de politici pentru controlul răspândirii virale. Cu toate acestea, autoritățile au fost frecvent criticate pentru lipsa de dovezi în legătură cu eficacitatea politicilor guvernamentale în limitarea pandemiei. Metodologia utilizată, descrisă pe larg în studiu, poate fi informativă atunci când scopul analizei vizează evaluarea impactului intervențiilor asupra numărului de cazuri sau decese (și nu asupra modalităților de transmitere a bolii).

Studiul are însă numeroase limitări, precum numărul mic de țări incluse, datele raportate oficial de guverne și perioada scurtă utilizată pentru culegerea datelor. Un studiu publicat în martie 2022 estima că numărul real de decese Covid-19 ar putea fi de 3 ori mai mare decât numărul raportat oficial. Un alt studiu, din februarie 2022, demonstra că instituirea lockdown-ului din timpul primului val al pandemiei COVID-19 a avut un efect scăzut asupra reducerii numărului de decese cauzate de infecţia SARS-CoV-2.

Citește și: