Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii. Întârzierea tratamentului oncologic din cauza pandemiei crește exponențial riscul de deces
Accesează Esențial Covid-19
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19.
Știrile săptămânii 2-8 noiembrie 2020:
De ce unii pacienți Covid-19 dezvoltă forme severe ale bolii? Un nou mecanism de apariție a trombozelor și alte posibile mecanisme
La pacienții cu forme severe de COVID-19 există un cerc vicios de inflamație și coagulare. Un nou studiu explică faptul că autoanticorpii ar putea fi responsabili parțial pentru această buclă de coagulare și inflamație la jumătate dintre pacienții cu formă severă de COVID-19. Aproximativ jumătate dintre pacienții cu forme severe de infecție prezintă o combinație de niveluri crescute ale autoanticorpilor sindromului antifosfolipidic și ale capcanelor extracelulare de neutrofile (NET).
Aceste descoperiri nu sunt încă suficiente pentru a fi aplicate în practica clinică, dar adaugă o nouă perspectivă cercetării în aria trombozei și inflamației la pacienții cu COVID-19. Următorul pas este de a afla dacă pacienții cu forme grave și cu niveluri crescute ale acestor anticorpi ar avea evoluții mai bune în cazul blocării sau eliminării anticorpilor.
Un alt studiu publicat recent a identificat încă un factor de risc predispozant pentru formele severe de infecție. S-a demonstrat pentru prima dată o legătură cauzală între nivelul crescut al proteinei plasmatice ABO (proteină asociată cu grupul sanguin) și riscul de infecție și evoluție severă a COVID-19. Studiul a identificat mai multe gene asociate cu infecția cu noul coronavirus, care ar putea fi utilizate de cercetători în studii viitoare.
Până acum știam că persoanele predispuse pentru a dezvolta forme severe de COVID-19 se încadrează într-un anumit tipar în funcție de factorii de risc asociați, precum și rolul jucat de tulburările interferonului. Aceste date noi ne ajută să întregim răspunsul la întrebarea: De ce unii pacienți dezvoltă forme severe ale bolii?, și ne vor ajuta să intervenim precoce cu un tratament pentru a preveni evoluția severă a infecției.
Noua generație de teste rapide: tranziția către testarea SARS-CoV-2 în scop preventiv, nu doar diagnostic
Testele rapide promit să facă posibilă trecerea de la testarea în scop diagnostic, către testarea în scop de prevenție, și să ajute autoritățile de sănătate publică în luarea deciziilor privitoare la măsurile restrictive. Dacă sunt desfășurate eficient și la scară largă, testele rapide ar putea consolida eforturile de izolare prin identificarea rapidă a noilor focare înainte de răspândirea virusului.
Noile teste rapide pot oferi rezultate în câteva minute, pe loc, spre deosebire de câteva zile în laboratoarele de diagnostic, și încep să devină disponibile pe scară largă. Acestea se bazează pe o varietate de tehnologii și formate, vechi și noi, și sunt ușor de utilizat – pot fi utilizate în medii cu risc crescut de transmitere, cum ar fi instituțiile de învățământ, sau pot fi utilizate pentru uz casnic, de către personal cu puțină pregătire specializată sau chiar fără.
Primul test de laborator bazat pe tehnologia CRISPR care a primit aprobare de utilizare de urgență din partea FDA și-a extins utilizarea către zone de interes precum căminele de îngrjire. Deși o tehnologie relativ recentă, recunoașterea virusului prin tehnica CRISPR este înalt sensibilă și specifică, ceea ce ar putea înlocui mare parte din incertitudinea metodelor rapide clasice de detecție a noului coronavirus.
Testele CRISPR pentru detecția SARS-CoV-2 reprezintă o promisiune atrăgătoare și pentru testarea la domiciliu. Cu toate acestea, testele rapide SARS-CoV-2 pentru uz casnic nu au apărut încă iar, în general, autoritățile de reglementare au aprobat târziu astfel de teste din cauza absenței ghidurilor care să ajute persoanele să interpreteze rezultatele.
Pe măsură ce începe să crească presiunea asupra populației, sistemelor de sănătate și economiei, este urgentă nevoie de mai multe instrumente pentru combaterea pandemiei la mai multe niveluri. Sistemele de testare și urmărire inadecvate, precum și respectarea insuficientă a măsurilor de siguranță recomandate, au permis virusului să se propage în continuare pe scară largă. Testele rapide și ușor de utilizat ar putea ajuta la controlarea transmiterii comunitare a virusului, în special în locurile cu risc ridicat, unde focarele pot scăpa rapid de sub control.
Caracterul tusei, util în detectarea COVID-19 pe baza unui model de inteligență artificială
Cercetătorii de la MIT au dezvoltat un instrument bazat pe inteligență artificială care ascultă tusea unei persoane pentru a determina dacă ar putea avea sau nu COVID-19, indiferent dacă este sau nu simptomatică. Modelul detectează biomarkeri acustici specifici pentru tulburări musculare, modificări la nivelul corzilor vocali, modificări de emoții și stare, precum și schimbări la nivelul tractului respirator.
Aplicația oferă oportunități importante pentru sănătatea publică deoarece permite depistarea precoce și cu o acuratețe de 97-100% a riscului, în special la persoanele asimptomatice, principalele responsabile de transmiterea virusului în comunitate. În plus, permite colectarea unui număr impresionant de informații la nivel populațional, tip big data, și crearea unui profil de risc individual. Acest instrument neinvaziv, gratuit, de prevenție în timp real, s-ar putea dovedi a avea un mare potențial în completarea eforturilor actuale de limitare a răspândirii infecției.
Cum se corelează diferitele măsuri de restricție cu transmisibilitatea virusului SARS-CoV-2?
Un prim studiu a evaluat asocierea în timp între introducerea/ridicarea măsurilor non-farmaceutice de limitare a răspândirii infecției cu SARS-CoV-2 și transmisibilitatea virusului în 131 de țări în care au fost disponibile date. S-a observat un trend descendent în timp a transmisibilității virusului (evaluată prin R – numărul de cazuri secundare de infecție pornind de la un caz primar) în urma introducerii măsurilor de închidere a școlilor, a locurilor de muncă, interzicere a evenimentelor publice, cerințelor de a rămâne acasă și limitarea tranzitului intern, care au fost asociate cu reduceri ale transmisibilității de 3-24% la 28 de zile după introducerea lor.
Redeschiderea școlilor, ridicarea interdicțiilor la evenimentele publice și la întrunirile publice de peste zece persoane, ridicarea cerințelor de a rămâne acasă și ridicarea restricțiilor de tranzit intern s-au asociat cu creșteri ale transmisibilității de 11-25% în ziua 28 după relaxarea măsurilor.
Efectele introducerii și ridicării măsurilor non-farmaceutice nu au fost imediate; a durat aproximativ 1 săptămână după introducerea unei măsuri pentru a observa 60% din reducerea maximă a transmisibilității și chiar mai mult, aproape 3 săptămâni, după relaxarea unei restricții.
Studiul nu ține însă cont de factorii locali care influențează aderența la reglementări (de ex. atitudini, percepții, credințe, nivelul de educație al populației generale etc.). Cu alte cuvinte, constatările nu pot fi extrapolate ca atare la alte țări și orașe decât cele din studiu.
Aceste constatări oferă însă dovezi suplimentare care pot informa deciziile autorităților în ceea ce privește momentul introducerii și ridicării diferitelor măsuri restrictive, în contextul reapariției unui nou val al pandemiei.
Întârzierea tratamentului oncologic din cauza pandemiei crește exponențial riscul de deces