Esențial în Sănătate Publică. OMS lansează SARAH, asistentul virtual bazat pe AI care oferă informații corecte și personalizate despre sănătate
Știrile săptămânii 01 – 07 aprilie 2024:
Înainte de Ziua Mondială a Sănătății (7 aprilie), Organizația Mondială a Sănătății (OMS) anunță lansarea S.A.R.A.H., un program de inteligență artificială generativă cu rolul de facilita accesul la informații corecte despre sănătate.
Asistentul virtual S.A.R.A.H. (Smart AI Resource Assistant for Health) folosește tehnologie de ultimă generație și este disponibil de pe orice dispozitiv, 24 de ore pe zi, în 8 limbi diferite (engleză, franceză, arabă, chineză, rusă, spaniolă, portugheză și hindi). S.A.R.A.H. este programată să ofere, într-un mod interactiv, informații precise, în timp real și să furnizeze răspunsuri empatice, adaptate nevoilor și preocupărilor individuale ale utilizatorilor. Informațiile disponibile acoperă o gamă largă de subiecte medicale, de la factorii de risc pentru diverse patologii precum cancerul, bolile cardiovasculare și diabetul, până la moduri de îmbunătățire a stilului de viață și a sănătății mintale.
O versiune anterioară a S.A.R.A.H., denumită Florence, a fost deja utilizată în timpul pandemiei COVID-19 pentru diseminarea informațiilor despre virus, vaccinurile disponibile, consumul de tutun, alimentația sănătoasă sau activitatea fizică. OMS încurajează continuarea cercetării în acest domeniu pentru a înțelege mai bine beneficiile și provocările tehnologiei AI în contextul sănătății publice, subliniind importanța asigurării unei utilizări etice și echitabile a acestor tehnologii.
Screeningul pentru Helicobacter pylori, recomandat ca strategie de combatere a cancerului gastric
Infecția cu H. pylori este implicată în inflamația mucoasei gastrice, apariția ulcerului și creșterea riscului de cancer gastric. Astfel, cercetătorii de la Universitatea din Miami propun realizarea screeningului de rutina pentru toate persoanele și tratarea infecției înainte de apariția simptomelor.
Studiul, publicat în revista Clinical Gastroenterology and Hepatology, s-a axat pe testarea comunităților vulnerabile din sudul Floridei, zona cunoscută pentru incidența crescută a infecției. Folosind testul respirator pentru identificarea H. Pylori, cercetătorii au investigat 155 de persoane, dintre care 52 au avut rezultat pozitiv, aceștia din urmă primind, ulterior, tratament gratuit. Dintre persoanele tratate, 23 au revenit pentru retestare, iar în 22 de cazuri infecția a fost declarată eradicată.
În țări din Asia de est, precum Japonia, testarea pentru H. pylori este deja de rutină, studii anterioare arătând că pacienții tratați pentru H. pylori au avut un risc cu 74% mai scăzut de a dezvolta cancer gastric. Totuși, în majoritatea țărilor, pacienții sunt investigați abia după debutul simptomatologiei gastrointestinale. Rezultatele obținute în SUA demonstrează faptul că screeningul la nivel comunitar este unul fezabil, iar identificarea și tratarea precoce a infecției cu H. pylori poate duce la eliminarea unuia dintre cei mai importanți factori de risc ai cancerului gastric.
Anumite substanțe din produsele casnice pot determina afectare neurologică
Un studiu publicat în revista Nature Neuroscience a evidențiat cum anumite substanțe chimice, întâlnite frecvent în mediul casnic, pot afecta dezvoltarea oligodendrocitelor, celule specializate din creier care sunt implicate în producția de mielină.
“Pierderea oligodendrocitelor stă la baza sclerozei multiple și a altor boli neurologice. Noi am arătat că anumite substanțe chimice din produsele din comerț pot dăuna direct oligodendrocitelor, reprezentând un factor de risc anterior necunoscut pentru bolile neurologice“, a declarat Paul Tesar, investigator principal al studiului.
Din cele peste 1800 de compuși analizați, două categorii de substanțe au prezentat efecte negative asupra oligidendrocitelor:
- compușii cuaternari de amoniu – frecvent întâlniți în produsele dezinfectante și de îngrijire personală, au determinat apoptoza oligodendrocitelor din culturile celulare
- compuții organofosforici cu acțiune ignifugă – folosiți în producerea pieselor de mobilier sau electronicelor, au indus oprirea prematură a maturării
Studiul a fost efectuat pe culturi celulare și șoareci de laborator, folosind substanțe chimice în doze mari, așa că rezultatele au nevoie de o mai amplă cercetare înainte de a putea fi interpretate în contextul expunerii din viața de zi cu zi a oamenilor.
Microbiomul intestinal influențează nivelul colesterolului din sânge
O echipă de cercetători de la Broad Institute al MIT și Harvard, în colaborare cu Massachusetts General Hospital, au evidențiat legătura dintre microbiomul intestinal și riscul cardiovascular, prin identificarea unor specii bacteriene care pot metaboliza colesterolul. Studiul, publicat în revista Cell, a inclus probe de la peste 1.400 de participanți și a demonstrat cum unele specii bacteriene, precum Oscillibacter, pot metaboliza colesterolul din intestin, iar persoanele cu un microbiom bogat în aceasta bacterie au prezentat niveluri mai scăzute de colesterol în sânge.
Cercetătorii au folosit tehnici de analiză metabolomică și secvențiere metagenomică pentru a realiza profilurile ADN ale tuturor bacteriilor din probele utilizate și pentru a identifica nivelurile a mii de metaboliți. Au descoperit astfel că Oscillibacter poate converti colesterolul în produși intermediari care, ulterior, vor fi descompuși de alte bacterii și apoi eliminați din organism. De asemenea, s-a descoperit cum o altă bacterie, Eubacterium coprostanoligenes, acționează sinergic cu Oscillibacter, contribuind la scaderea nivelurilor de colesterol.
Rezultatele studiului ajută la înțelegerea relației complexe dintre microbiomul intestinal și sănătatea cardiovasculară. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili modul în care viitoare medicamente cu acțiune asupra microbiomului ar putea fi utilizate pentru controlarea nivelului de colesterolului și scaderea riscului de boli cardiovasculare.
Tinerii cu program de lucru haotic, mai predispuși simptome depresive și tulburări de somn odată cu înaintarea în vârstă
Un nou studiu publicat în revista PLOS ONE a demonstrat legătura dintre programul de lucru din tinerețe și sănătatea pe termen lung. Conform cercetărilor realizate de Wen-Jui Han de la Universitatea din New York, persoanele care au avut un orar flexibil de lucru, mai ales seara și în timpul nopții, s-ar putea confrunta cu mai multe simptome depresive și tulburări de somn, odată ajunși la vârsta mijlocie.
Studiul a urmărit comportamentul a peste 7.000 de persoane, colectând date din 1979 până în prezent. Rezultatele au arătat cum programele non-standard de lucru – în afara orarului tradițional de la 9 la 5- pot avea un impact negativ asupra sănătății fizice și mentale, precum și asupra vieții sociale și de familie. Comparativ cu persoanele care au lucrat un program standard pe parcursul întregii lor cariere, cei a căror activitate a implicat programe de lucru mai flexibile au raportat mai puține ore de somn, o calitate mai scăzută a somnului și au fost mai predispuși la a experimenta simptome depresive la vârsta de 50 de ani.
Aceste constatări ridică semne de întrebare cu privire la modul în care tiparul orelor de lucru de la începutul carierei ar putea influența sănătatea pe termen lung. Se subliniază și importanța adoptării unor politici care să promoveze un mediu de lucru sănătos
Citiți știrile esențiale pentru sănătatea publică din săptămânile anterioare.