FAQ - COVID-19 și bolile cronice
Sursă imagine: freepik.com

Sunt persoanele imunocompromise mai predispuse la a face COVID?

În afară de vârsta înaintată și lipsa vaccinării, persoanele cu boli cronice, precum și cei cu sistem imunitar slăbit, deși nu au un risc crescut de a se infecta cu SARS-CoV-2, sunt mai susceptibili la a face forme severe de COVID-19.

Ce boli cronice pot crește riscul de a face o formă severă de COVID-19?

  • Afecțiuni pulmonare: boala pulmonară cronică obstructivă, emfizemul pulmonar, bronșita cronică, astmul, fibroza chistică, fibroza pulmonară idiopatică, hipertensiunea pulmonară, tuberculoza
  • Afecțiuni cardiovasculare: boala arterială coronariană, Insuficiența cardiacă, cardiomiopatia, malformații congenitale cardiace, hipertensiunea arterială (HTA)
  • Afecțiuni oncologice
  • Afecțiuni renale sau hepatice
  • Diabetul de tip 1 sau 2
  • Afecțiuni neurologice: depresia, schizofrenia.
  • Obezitatea
  • Abuzul de substanțe, alcool sau tutun

Ce tratamente anti-COVID se recomandă în cazul persoanelor cu boli cronice?

Ghidurile de tratament din România se bazează pe recomandările Organizației Mondiale a Sănătății și Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor. În momentul în care se decide tratamentul unei persoane cu COVID-19, care are afecțiuni preexistente, se va ține cont de: comorbidități, tratamentele imunosupresive deja urmate de pacient, potențiale interacțiuni între terapiile anti-COVID și terapiile urmate de pacient pentru comorbidități și de severitatea COVID-19.

Pacienții asimptomatici, infectați cu SARS-CoV-2, nu necesită tratament. Pentru pacienții imunocompromiși, nespitalizați, cu COVID-19 ușor sau moderat, se recomandă tratamentul cu medicamente antivirale în dozele și pentru durata recomandată pentru populația generală. Pentru pacienții imunocompromiși, spitalizați, cu COVID-19 sever sau critic, se recomandă medicamente antivirale și terapii imunomodulatorii la dozele și durata recomandată populației generale.

Sunt vaccinurile împotriva COVID sigure pentru persoanele cu boli cronice?

Da, persoanele cu comorbidități se pot vaccina împotriva COVID-19. Vaccinarea în cazul celor cu boli cronice este cu atât mai importantă cu cât au un risc crescut de a dezvolta o formă severă de boală. În cazul persoanelor moderat sau sever imunocompromise, vaccinul poate să nu aibă același efect protectiv ca în cazul celor care nu sunt imunocompromiși.

COVID-19 și bolile cardiovasculare

De la începutul pandemiei și până la data de 20 august 2023, 93.8% din totalul deceselor cauzate de COVID-19 în România aveau cel puțin o comorbiditate asociată, dintre care 71,6% sufereau de afecțiuni cardiovasculare cronice. Conform datelor WHO și CDC din anul 2020, pacienții cu boli cardiovasculare au cel mai mare risc de evoluție severă a COVID-19 (13,2%), fiind urmați de diabetici (9,2%) și de cei cu hipertensiune arterială (8,4%). Ghidul Asociației Americane a Inimii subliniază faptul că persoanele cu nivel înalt al tensiunii arteriale prezintă risc crescut de complicații și evoluție severă în cazul infecției COVID-19.

Persoanele cu boli cardiovasculare preexistente pot avea și un sistem imunitar mai ineficient, răspunsul imun al organismului slăbind odată cu avansarea în vârstă și cu apariția bolilor cronice. Alți factori de risc pentru BCV, precum diabetul și hiperlipidemia, au impact asupra funcției imunitare și, la rândul ei, dereglarea stării imunologice corespunde riscului crescut de boală cardiovasculară. Astfel, boala cardiovasculară poate fi un marker al îmbătrânirii și dereglării imunologice accelerate și se asociază indirect cu prognosticul COVID-19.

Grupurile de pacienți aflați la risc înalt de a dezvolta forme severe de COVID-19, conform Societății Europene de Cardiologie:

  • persoane imunocompromise (pacienți care au trecut printr-un transplant, pacienți oncologici care primesc chimioterapie sau radioterapie, pacienți cu leucemie sau limfom);
  • persoane în vârstă și femei gravide care au afecțiuni cardiovasculare preexistente;
  • pacienți cu insuficiență cardiacă, cardiomiopatie dilatativă, forme avansate de cardiomiopatie și pacienți cu boală cardiacă congenitală cianotică.

ACC recomandă pacienților cu boli cardiovasculare să respecte programul de vaccinare, inclusiv pentru pneumonie și gripă, pentru a preveni o altă cauză de simptomatologie similară care ar putea fi combinată cu COVID-19.

În timpul fazei acute și după infecția cu SARS-CoV-2, numeroși pacienți suferă complicații cardiovasculare precum miocardită, sindrom coronar acut, leziuni miocardice, aritmii, afectarea funcției ventriculare, insuficiență cardiacă, sindrom inflamator multi-sistem, evenimente trombotice, accident vascular cerebral și coagulopatii.

COVID-19 și diabetul zaharat

Până la data de 20 august 2023, 29,6% din totalul persoanelor decedate din cauza COVID-19 din România aveau drept comorbiditate diabetul zaharat, iar 18,5% obezitatea. Deși nu există date care să arate că diabetul crește riscul de infecție cu SARS-CoV-2, acesta crește riscul unei evoluții severe a bolii. Diabetul se asociază cu bolile cardiovasculare și renale și cu vârsta înaintată, iar toți acești factori contribuie la evoluția severă a infecțiilor. Totuși, dacă există un management bun al diabetului și șansele de a dezvolta o formă severă de COVID sunt mai mici. La rândul său, COVID-19 crește riscul complicațiilor diabetice, printre care se numără și cetoacidoza diabetică.

Dacă în rândul bărbaților cu diabet zaharat se înregistrează o mortalitate ridicată, în rândul femeilor s-a observat un risc mai mare de a dezvolta long-COVID. O posibilă explicație pentru aceste diferențe constă în creșterea expresiei citokinelor proinflamatorii care conduce la o creștere în rezistența la insulină și disfuncția endotelială, cu infectarea directă a celulelor pancreatice beta de către SARS-CoV-2.

Reprezentanții Federației Internaționale de Diabet din Europa au elaborat o serie de recomandări, destinate pacienților cu diabet de tip 1 sau 2, care prezintă, de asemenea, o infecție acută (precum COVID-19). Controlul glicemic poate fi afectat în cazul infecțiilor respiratorii (precum gripa, raceala, faringita, bronșita, pneumonia sau COVID-19), infecțiilor de tract urinar, tulburărilor digestive, infecțiilor cutanate (precum abcesele care asociază febră). Pentru a preveni o evoluție severă a unei astfel de infecții, pacientul, aparținătorii și medicul curant trebuie să discute și să stabilească o strategie, care include ținta de glicemie, un protocol de modificare a dozelor terapeutice, dacă este necesar, frecvența de verificare a glicemiei sau cetonuriei.

O serie de studii sugerează faptul că adulții care au trecut prin COVID-19 au un risc mai mare de a face diabet, în comparație cu cei care nu au fost infectați cu SARS-CoV-2.

Vezi recomandările Forumului Român de Diabet

COVID-19 și bolile respiratorii cronice

Un studiu publicat în International Journal of Infectious Diseases în 2020, a arătat faptul că patologiile respiratorii cresc riscul evoluției severe a COVID-19 de 2,46 ori, prin modificarea răspunsului imunitar local și sistemic, precum și a microbiomului, prin producere excesivă de mucus și prin scăderea rezervei pulmonare funcționale. O altă meta-analiză, a arătat o creștere a riscului de boală severă de 5,97 ori pentru acești pacienți.

Organizația GOLD (Global Inițiative for Obstructive Lung Disease) afirmă că pacienții cu BPOC se numără printre cei mai afectați de pandemia COVID-19. Pentru pacienții cu fibroză pulmonară idiopatică (FPI) sfaturile experților sunt de a-și lua măsuri suplimentare de protecție deoarece prezintă risc crescut de evoluție severă.

COVID-19 și cancerul

De la începutul pandemiei și până pe 20 august 2023, 9,9% din totalul deceselor din România prezentau comorbidități neoplazice. Pacienții oncologici reprezintă o populație vulnerabilă în fața COVID-19, fiind susceptibili la a dezvolta o formă severă de boală. Principalul motiv constă în sistemul imunitar slăbit, o dată de boala în sine, iar apoi de tratamentele agresive urmate (chimioterapie, radioterapie). Mai mult decât atât, persoanele cu cancer tind să aibă o vârstă înaintată și un număr semnificativ de comorbidități, factori care le cresc vulnerabilitatea în fața virusului.

Un studiu realizat în aprile 2020, a descoperit că pacienții oncologici au un risc de 2,3 ori mai mare de a dezvolta COVID-19, comparativ cu persoanele sănătoase. În cazul în care o persoană cu cancer a trecut printr-o intervenție chirurgicală recentă sau a primit tratament chimioterapic, riscul dezvoltării unei forme severe de COVID-19 este de 5,3 ori mai mare.

Societatea Americană de Oncologie Clinică (ASCO) a elaborat un material care detaliază criteriile etice pe care se bazează alocarea resurselor în situații de criză. Documentul subliniază prioritizarea tratamentului în cazurile cu cea mai mare șansă de vindecare sau cu cele mai solide dovezi științifice de eficiență.

După persoanele simptomatice, sau contacții simptomatici ai cazurilor confirmate, trebuie testați cu prioritate și:

  • Pacienții cu transplant de celule stem hematopoietice, aflați în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare post-transplant (categorie ce include cazurile de cancer hematologic);
  • Pacienţii asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos la internarea în spital (categorie ce poate include pacienții hematologici);
  • Pacienții oncologici asimptomatici, aflați în curs de chimioterapie;
  • Pacienții oncologici asimptomatici, înainte de intervenții chirurgicale sau manevre invazive;

Vaccinarea împotriva COVID-19 în rândul pacienților oncologici este sigură și eficientă din punct de vedere clinic, pacienții obținând un răspuns imun relevant după vaccinarea completă.

Vezi recomandările societăților profesionale oncologice din România

COVID-19 și afecțiunile renale

13,6% din totalul deceselor cauzate de infecția cu SARS-CoV-2 în România au fost asociate afecțiunilor renale, până la data de 20 august 2023. Precum majoritatea bolilor cronice, afecțiunile renale preexistente cresc riscul unei persoane de a dezvolta o formă severă de COVID-19. COVID-19 reprezintă o provocare specială pentru pacienții cu boală renală cronică (BRC), în special pentru cei care efectuează dializă și pacienții cu transplant renal. Pacienții cu uremie sunt deosebit de vulnerabili la infecție și pot prezenta variații mai mari ale simptomelor clinice și infecțiozității.

Toți pacienții cu afecțiuni renale preexistente trebuie să adopte măsurile recomandate pentru a preveni infecția cu SARS-CoV-2 și să continuie regimurile terapeutice în dozele prescrise, inclusiv inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei 2 (IECA), cu excepția cazului în care medicii curanți hotărăsc altfel.

La rândul său, COVID-19 poate conduce la apariția problemelor renale. Conform Societății Internaționale de Nefrologie, nu există dovezi că formele ușoare și moderate de infecție cu SARS-CoV-2 afectează rinichii. Cu toate acestea, la 25-50% dintre cei care dezvoltă infecție severă și necesită spitalizare se observă tulburări renale, manifestate sub formă de proteinurie și hematurie. Sub 15% dintre aceștia dezvoltă scăderea funcției de filtrare a rinichilor (leziuni renale acute). Mai mult decât atât, pacienții cu insuficiență cardiacă acută și COVID-19 au un risc de deces de 5 ori mai mare.

Care este impactul psihologic pe care l-a avut pandemia COVID-19 asupra populației?

Pandemia COVID-19 a avut un impact negativ considerabil asupra populației în cei trei ani de când a fost declarată de OMS. Această perioadă nu a afectat doar pacienții cu COVID-19, ci și persoanele care nu au trecut prin infecție.

Prevalența tulburărilor depresive și a celor anxioase a crescut la cote alarmante în mai multe populații. 1/5 persoane diagnosticate cu COVID-19 a primit și un diagnostic din sfera tulburărilor mintale pe parcursul următoarelor trei luni de la data primului test pozitiv pentru SARS-CoV-2.

Impactul negativ s-a resimțit și în rândul copiilor și adolescenților, aceștia fiind în mod particular vulnerabili la efectele negative pe termen lung. O analiză CDC realizată în 2021, a subliniat faptul că peste o treime din elevii de liceu au raportat o stare de sănătate mintală afectată și 44% au afirmat sentimente de tristețe și lipsă de speranță.

Ce este long-COVID?

Se estimează că cel puțin 65 de milioane de persoane care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2 au long-COVID. Au fost identificate peste 200 de simptome care au impact asupra mai multor organe și sisteme din organism. Un studiu publicat în jurnalul The Lancet, arată că peste 12% dintre persoanele infectate cu SARS-CoV-2 dezvoltă long-COVID.

Conform definiției oferite de CDC, long COVID include semnele, simptomele și afecțiunile medicale care continuă sau se dezvoltă în urma unei infecții inițiale COVID-19. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, long COVID reprezintă „continuarea apariției a noi simptome la 3 luni de la infecția inițială cu SARS-CoV-2, simptome care durează pentru cel puțin 2 luni, fără vreo altă explicație. Mai precis, sindromul long COVID nu este o singură afecțiune, ci un spectru de manifestări post-infecție cu SARS-CoV-2 care persistă mai mult de 30 de zile și care evoluează în timp.

Cele patru fenotipuri de Long COVID identificate în cadrul studiului INSPIRE, realizat de NIH, sunt:

  • Simptome minime/fără simptome
  • Oboseală, dureri de cap și dureri musculare / articulare fără pierderea gustului / mirosului
  • Oboseală, dureri de cap și dureri musculare / articulare CU pierderea gustului / mirosului
  • Simptome multiple diverse

Care sunt simptomele long-COVID?

Cele mai întâlnite simptome:

  • starea de rău post efort (oboseală debilitantă exacerbată de activitatea fizică sau mentală)
  • pierderea sau modificarea mirosului
  • pierderea sau modificarea gustului
  • amețeli
  • simptomele neurologice de tipul brain fog
  • simptome gastro-intestinale
  • palpitații
  • dispnee
  • tuse cronică

Deși unele simptome, cum ar fi starea de rău după efort, sunt experimentate de majoritatea persoanelor cu COVID lung, altele, cum ar fi pierderea sau schimbarea mirosului și a gustului, sunt mai puțin frecvente, dar totuși importante pentru identificarea celor afectați.

Care este impactul vaccinării asupra incidenței long-COVID?

Rolul principal al vaccinării constă în prevenția apariției formelor severe de boală. Tendința anti-vaccinistă este de a plasa apariția long-COVID drept urmare a vaccinării anti-COVID. Numeroase dovezi științifice, însă, combat miturile anti-vaxx.

  • Studiu publicat în Nature Communications – vaccinarea reduce riscul de a dezvolta long COVID.
  • Review publicat în BMJ Medicine – chiar și o singură doză de vaccin oferă protecție împotriva long-COVID.
  • Meta-analiză publicată în Stewardship and Healthcare Epidemiology – una sau mai multe doze de vaccin previn simptomele long-COVID în 29% din cazuri.
  • Meta-analiză publicată în JAMA Internal Medicine – două doze de vaccin reduc riscul de long COVID cu 50%.
  • Studiu publicat în The Lancet Infectious Diseases – vaccinarea completă scade cu 50% riscul de a dezvolta long COVID.

Există grupuri de persoane mai susceptibile la a dezvolta long COVID?

Nu. Orice persoană care a trecut prin infecția cu COVID-19 poate dezvolta long-COVID, indiferent de severitatea bolii.

Esențial COVID-19. Supravegherea genomică a cazurilor emergente de Covid-19 contribuie la adoptarea de măsuri eficiente de sănătate publică

Accesează Esențial Covid-19 Știrile săptămânii 12-18 iulie 2021 Numărul de persoane care au trecut prin infecția COVID-19 în România este de 3-9 ori mai mare față de datele oficiale, conform testării serologice O echipă de biologi, medici și statisticieni din cadrul sistemului medical MedLife a elaborat un raport care își propune să explice incidența în scădere a cazurilor […]


#ADA2021. Incidența diabetului de tip 2 la tineri s-a dublat în perioada pandemiei

Conform rezultatelor a două studii efectuate în Statele Unite ale Americii, incidența diabetului de tip 2 în rândul copiilor s-a dublat în timpul pandemiei COVID-19, comparativ cu anii anteriori. Deși cele două cercetări au analizat parametrii clinici diferiți, ambele au identificat atât dublarea incidenței DT2 la copii, cât și o creștere în severitate a nivelului […]


INTERVIU. Prof. Dr. Walter Ricciardi, președinte Misiunea pentru Cancer: „Trebuie să aducem cercetarea în oncologie aproape de pacienți și cetățeni cât mai repede”

În ciuda crizei actuale de sănătate publică, cancerul reprezintă o problemă care nu poate aștepta. Pe lângă impactul negativ pe care l-a avut asupra vieții noastre, pandemia a adus cu sine și o mulțime de lecții și progrese științifice pe care putem construi în viitor. Prof. Dr. Walter Ricciardi, președinte Misiunea pentru Cancer a vorbit […]


Esential COVID-19. FDA și CDC consideră că o doză de rapel la schemele de vaccinare anti-COVID-19 utilizate în prezent nu este necesară

Accesează Esențial Covid-19 Știrile săptămânii 5-11 iulie 2021: Varianta Delta poate evita răspunsul imun al gazdei, mai ales la persoanele nevaccinate sau incomplet vaccinate\ Persoanele care au primit schema completă de vaccinare au protecție împotriva variantei Delta, însă un studiu publicat recent în Nature arată că noua variantă poate evita răspunsul imun la anumite persoane. Cercetătorii au izolat […]


Esențial COVID-19. Organizația Mondială a Sănătății: UEFA Euro 2020 ar putea contribui la apariția unui nou val al pandemiei

Accesează Esențial Covid-19 Știrile săptămânii 28 iunie – 5 iulie 2021: OMS: EURO 2020 ar putea contribui la apariția unui nou val al pandemiei COVID-19 Conform OMS (Organizația Mondială a Sănătății), mulțimile de oameni adunate pe stadioanele de fotbal pentru meciurile de la EURO 2020, precum și în barurile din orașele gazdă, determină creșterea actuală a infecțiilor […]


RAPORT. „Every day Counts”: Impactul COVID-19 asupra accesului la servicii medicale oncologice în UE

Pandemia COVID-19 a venit într-un moment în care s-au făcut mari progrese în cancer: deși mai multe persoane sunt diagnosticate cu cancer, îmbunătățirile aduse în serviciile de îngrijire, terapii, metode de screening și diagnostic au condus la rezultate mai bune. COVID-19 a influențat fiecare etapă din traseul pacientului oncologic și va avea un efect profund […]


Esențial COVID-19. ECDC atrage atenția asupra accelerării campaniilor de vaccinare: varianta Delta ar putea deveni dominantă în Europa până în luna august

Accesează Esențial Covid-19 Știrile săptămânii 21-27 iunie 2021: Varianta Delta ar putea deveni dominantă în Europa până în luna august. ECDC atenționează asupra respectării schemelor complete de vaccinare Valorile crescute ale temperaturii, umidității și radiațiile UV, asociate cu o reducere moderată a transmiterii SARS-CoV-2 ECDC lansează EpiPulse, portalul pentru prevenția și controlul bolilor infecțioase STUDIU. Impactul […]


#COVID19. FDA autorizează tocilizumab pentru utilizare de urgență în tratamentul adulților și copiilor cu forme severe de Covid-19 care necesită ventilație

FDA a autorizat pentru utilizare de urgență (EUA) anticorpul monoclonal tocilizumab (denumire comercială în SUA – Actemra) pentru tratamentul adulților și pacienților pediatrici (cu vârsta de 2 ani și peste) spitalizați, care primesc terapie sistemică cu corticosteroizi și necesită oxigen suplimentar, ventilație mecanică sau oxigenare cu membrană extracorporală (ECMO). Actemra nu este autorizat pentru utilizare […]


#EULAR2021. Tratamentul cu rituximab sau inhibitori JAK la pacienții cu poliartrită reumatoidă, asociat cu o severitate crescută a bolii COVID-19

Pacienții cu poliartrită reumatoidă care sunt în tratament cu rituximab sau inhibitori JAK prezintă un risc crescut de afectare severă în urma infecției cu virusul SARS-CoV-2, comparativ cu cei tratați cu inhibitori ai TNF (Tumor Necrosis Factor). Concluziile provin din studiul COVID-19 Global Rheumatology Alliance , prezentat în cadrul Congresului European de Reumatologie (EULAR 2021). […]


#ACC21. Interviu cu Prof. Dr. G. Andrei Dan: „Congresul Colegiului American de Cardiologie de anul acesta reprezintă o răscruce importantă în cercetare”

Ediția cu numărul 70 a Congresul Colegiului American de Cardiologie (ACC – American College of Cardiology) s-a desfășurat în format virtual în perioada 15-17 mai, adaptându-se provocărilor impuse de pandemie și în 2021. Cu toate acestea, calitatea conținutului științific și a posibilității de interacțiune între membrii comunității medicale s-a menținut la standarde înalte. Peste 3500 de […]