STUDIU. Un nou marker imagistic depistează timpuriu ateroscleroza coronariană la adulții tineri
Un studiu recent publicat în American Journal of Preventive Cardiology evidențiază rolul atenuării țesutului adipos pericoronarian (PCAT), evaluat prin angiografie coronariană cu tomografie computerizată (CCTA), ca marker precoce al inflamației coronariene și predictor independent al bolii coronariene (CAD) la pacienții tineri simptomatici, chiar și în absența calcificărilor coronariene.
Una dintre concluziile esențiale ale studiului a fost valoarea predictivă a PCAT și în rândul pacienților cu scor de calciu egal cu zero, categorie considerată anterior cu risc scăzut. În acest subgrup, o valoare crescută a PCAT în artera circumflexă stangă, a fost asociată cu un risc de peste trei ori mai mare de ateroscleroză coronariană, independent de factorii clasici de risc.
Deși rata globală a mortalității prin boli cardiovasculare este în scădere, incidența bolilor coronariene în rândul adulților tineri este în creștere. Modelele de risc convenționale tind să subestimeze riscul cardiovascular în această categorie de vârstă. Prin urmare, identificarea precoce a aterosclerozei devine esențială, iar determinarea scorului de calciu coronarian (CAC) și angiografia coronariană prin tomografie computerizată (CCTA) sunt considerate metode eficiente.
PCAT este un marker imagistic al inflamației coronariene care reflectă activitatea inflamatorie perivasculară și are un rol important în inițierea aterogenezei, putând fi corelat cu prezența și severitatea bolii coronariene.
În cadrul studiului au fost incluși 733 de pacienți cu vârste între 18 și 45 de ani, fără antecedente de boală coronariană, care au fost evaluați într-o perioadă de 6 ani. Rezultatele au arătat că 15% aveau plăci aterosclerotice, majoritatea non-obstructive. Participanții cu boală coronariană aveau valori semnificativ mai mari ale atenuării țesutului adipos pericoronarian, în special în artera circumflexă stângă și artera coronară dreaptă, comparativ cu cei fără afectare. Mai mult, determinarea atenuării țesutului adipos pericoronarian, s-a dovedit a fi un factor predictiv independent al prezenței bolii aterosclerotice, chiar și după ajustarea în funcție de factorii tradiționali de risc, cum ar fi vârsta, sexul, indicele de masă corporală, fumatul, dislipidemia sau diabetul.
Boala coronariană obstructivă a fost definită ca o stenoză ≥ 50% într-o arteră coronară. Scorul de calciu coronarian a fost estimat prin metoda Agatston. Analiza cantitativă a plăcilor a fost realizată semi-automat în segmente coronariene cu diametrul ≥ 2 mm.
PCAT a fost definit pe imaginile CT ca țesut cu o densitate cuprinsă între -190 și -30 unități Hounsfield (HU), într-un strat concentric unic. Valorile medii ale PCAT au fost calculate pentru fiecare arteră coronară, iar media generală a fost folosită ca indicator global.
Peste 90% dintre participanți aveau un scor de calciu coronarian de zero, dar 34 dintre aceștia prezentau plăci necalcificate. Dintre pacienții cu boală arterială coronariană, 13% aveau boală obstructivă, iar 87% prezentau leziuni non-obstructive, majoritatea cu stenoză ușoară.
Valorile medii ale atenuării țesutului adipos pericoronarian au fost: -78,94 HU per ansamblu, -77,3 HU în artera coronară circumflexă stângă, -80,14 HU în artera coronară dreaptă și -80,17 HU în artera descendentă anterioară. Pacienții cu boală coronară aveau valori semnificativ mai mari ale PCAT în artera coronară circumflexă stângă și artera coronară dreaptă comparativ cu cei fără afectarea vaselor coronare.
Adăugarea PCAT într-un model de risc care includea factorii modificabili tradiționali a îmbunătățit semnificativ capacitatea de a diferenția pacienții cu boală coronariană, ceea ce sugerează un potențial important al acestui marker în stratificarea riscului cardiovascular la adulții tineri. Analiza rezultatelor a confirmat asocierea liniară între PCAT și ateroscleroză, cu o corelație mai puternică la valori crescute ale PCAT.
În concluzie, studiul susține integrarea evaluării PCAT în practica clinică, ca marker non-invaziv de inflamație coronariană și boală aterosclerotică incipientă. Această abordare ar putea permite intervenții preventive precoce, chiar și la pacienții tineri care nu prezintă semne evidente de boală coronariană la evaluarea convențională.
Citește și:
- FDA aprobă HealthCCSng, un sistem bazat pe învățare automată care evaluează scorul de calciu coronarian pentru identificarea precoce a persoanelor la risc de evenimente cardiovasculare
- STUDIU. Persoanele care sunt mai active seara decât dimineața au un risc mai mare de evenimente cardiovasculare și calcificare arterială
- Cardiologia de precizie: Noi tipuri de plăci de aterom, identificate prin analiza expresiei genice