Cum au ajuns inovația și medicina personalizată în Planul de Cancer
Cam mic amfiteatrul, o treime din Amfiteatrul Mare de la Medicină din București. Și aproape plin la ora la care reușeam să ajung la Conferința care marca finalul Președinției Luxemburgului la Consiliul Uniunii Europene din decembrie 2015. Traficul rutier din Luxemburg nu punea probleme, ci doar traficul de date, care nu mi-a permis localizarea precisă a clădirii.
Riscam să întârzii sau chiar să pierd întâlnirea cu un moment cu adevărat istoric, nu sunt vorbe mari: scrierea certificatului de naștere pentru medicina personalizată în Uniunea Europeană. Un succes major de policy al Alianței Europene pentru Medicina Personalizată (în versiunea sa inițială), Concluziile Consiliului din Decembrie 2015 recunoșteau că “medicina personalizată se referă la un model medical care folosește caracterizarea fenotipurilor și genotipurilor persoanelor (de exemplu, profilare moleculară, imagistică medicală, date despre stilul de viață) pentru elaborarea strategiei terapeutice potrivite pentru persoana potrivită, la momentul potrivit și/sau pentru a determina predispoziția la o boală și/sau pentru a oferi în timp util o prevenție specifică. Medicina personalizată se referă la conceptul mai larg de îngrijire axată pe pacienți, care ține seama de faptul că, în general, sistemele de sănătate trebuie să răspundă mai bine nevoilor pacienților”.
Un pas mic pentru legislația europeană, dar un pas uriaș pentru grupul mic (cel mult 100 de oameni) interesați de subiect, dar și pentru mine, personal: de atunci înainte, tema nu mai era “o opinie personală”, “o filosofie”, “ceva ce practicăm oricum dintotdeauna”, “ceva de viitor, foarte interesant”, ci o realitate europeană palpabilă, parte din fiecare prezentare pe care o făceam, indiferent de audiență, și care începea cu citatul și cu referința de mai sus.
Conjugam la timpul prezent și ne gândeam la viitor, la implementare. Am mai spus-o, dar privind acum în urmă cu nostalgie, constat ca am fost, micul grup de entuziaști din România, cu adevărat pionieri ai setării agendei publice pentru medicina personalizată într-un Stat Membru, printr-o organizație a societății civile – Centrul pentru Inovație în Medicină.
Întors din Luxemburg, am bătut la ușa Administrației Prezidențiale, care a acceptat pe loc să tuteleze și să găzduiască prima ediție a Conferinței de Medicină Personalizată, în luna noiembrie 2016. La mai puțin de un an de la nașterea oficială. Credit total doamnei Consilier Prezidențial Diana Păun, care a susținut fără rezerve atât prima Conferinta, cât și întreg demersul care a urmat, de a pune medicina personalizată pe agenda decidenților din țară.
Parcă s-a întâmplat ieri, nu în 2016: liderul Proiectului Genomului Uman din Germania, profesorul Hans Lehrach, a explicat in premiera conceptul de Digital Twin ca instrument pentru medicina cu adevărat personalizată, iar legendarul profesor Richard Ablin, descoperitorul PSA-ului, unul dintre biomarkerii notorii, a discutat despre medicina de precizie în cancer.
În anul următor, 2017, am participat la dezbaterea publică organizată de Ministerul Sănătății, în urma careia a luat naștere Comisia de Medicina Personalizată, cu rol consultativ – știam că schimbările majore de paradigma, precum medicina personalizată, au nevoie de adaptări ale arhitecturii instituționale.
Tot în 2017, Slovenia a deținut Președinția Consiliului UE și a lansat Digital Health Society, un concept dezvoltat de prietenii de la European Health Connected Alliance, și care include un grup de lucru dedicat cetățenilor și modului în care fiecare dintre noi, fiind proprietarul propriilor date medicale, le poate utiliza, pentru a-și menține sau redobândi starea de sănătate.
Anul 2018 a adus a doua Conferință de Medicina Personalizată organizată în parteneriat cu Administrația Prezidențială. La Muzeul Cotroceni, am lansat atât o propunere de testare reflexă și finanțare a biomarkerilor relevanți pentru cancerul pulmonar non-microcelular (forma de cancer care beneficiază în cea mai mare măsură de avansul genomicii și al medicinei personalizate), cât și conceptul de inovație analogică și digitală.
2019 a fost anul nostru, al Președinției României la Consiliul UE și al propunerii pe care am făcut-o în acest context, de a face din cancer o prioritate și de a avea o nouă viziune despre cancer în UE, bazată pe date, tehnologie și empatie.
Și da, Planul European de Luptă împotriva Cancerului, anunțat pe 3 februarie 2020 și publicat un an mai târziu, include o parte consistentă din propunerea făcută în 2019, plus un element, Registrul Inegalităților, tema evocată în documentul de poziție (Utilizarea inovațiilor în oncologie pentru reducerea inegalităților), realizat de Centrul pentru Inovație în Medicină în contextul consultării publice organizate de Comisia Europeană pe tema Planului European de Luptă împotriva Cancerului.
Pentru mine (și echipa de la Centrul pentru Inovație în Medicină), dezvoltarea Planului Național pentru Combaterea Cancerului, aliniat ca obiective cu Planul European și Misiunea pentru Cancer, reprezintă un pas firesc, deopotrivă o mare responsabilitate și, în primul rând, rezultatul unei munci de echipă, în cadrul căreia am avut onoarea de a presăra ingredientul inovației și al medicinei personalizate.
Pe 7 februarie, Centrul pentru Inovație în Medicină, în parteneriat cu Comisia de Sănătate din Parlament, va organiza evenimentul virtual „De la Plan, la Acțiune și la Misiune”. ÎNREGISTREAZĂ-TE.
Mă puteți urmări și pe:
Citește și:
- Era vaccinologiei de precizie: o strategie sustenabilă de vaccinare anti-Covid va fi posibilă doar dacă avem predictibilitate asupra variantelor virale emergente
- Lupta dintre virus și om: despre EBV, virusul care ar provoca cele mai multe cazuri de scleroză multiplă