Pandemia actuală ne-a luat prin surprindere. Așa va fi și cu următorea?




Eram pe aeroportul din Bruxelles când am primit pe Whatsapp lista interdicțiilor care urmau să fie aprobate, ca atare, peste câteva zile, ca prim val de măsuri în lupta împotriva pandemiei. Era început de martie 2020, zborul Tarom avea clasica întârziere de 3 ore, așa că am avut timp să citesc, să întreb, să analizăm ce se întâmpla. Deja pe RaportuldeGardă.ro echipa scria de două luni despre nCoV-19, numele inițial al SARS-CoV-2; îmi amintesc că aveam și un live stream de la construcția, în timp record, de ordinul zilelor, a primului spital modular în Wuhan.

În momentul în care toate statele UE au anunțat același gen de măsuri, a fost clar că avem de-a face atât cu o decizie (informal) politică, cât și cu un eșec al nostru, ca umanitate (și am spus-o încă de atunci, de sute de de ori).

abonare

M-am întrebat ce am făcut timp de un secol, de la precedenta pandemie, de am fost nevoiți să impunem, în plină revoluție industrială 4.0, aceleași măsuri la care au apelat cei care s-au luptat cu pandemia de gripa spaniolă din 1918-1920. Le știți, nu le mai reiau.

O analiză, pe care am realizat-o în 2021 și a fost publicată în februarie 2022 în Omics, arată că doar 13 țări din zona europeană a OMS avea planuri de pregătire pentru pandemie, 4 erau actualizate, dar niciunul nu făcea referire la utilizarea inovațiilor, cum ar fi datele sau științele omice. Am și scris, singurul “omics” din planuri era “economics”, ceea ce cred că vorbește de la sine despre prioritățile statelor și ale societăților. Bani, bani, bani.

Am vorbit despre pregătirea pentru pandemie, cu alte cuvinte despre ce trebuie să facem când pandemia deja a început, iar noi trebuie să acționăm pentru a-i limita efectele. Dar, de fapt, subiectul trebuia și trebuie să fie nu doar pregătirea pentru, ci prevenirea pandemiilor.

Ideea de prevenție a pandemiilor nu a existat până în 2021, când nu doar articolul citat anterior, publicat de grupul nostru, cât și cercetători din alte grupuri (Rockefeller Foundation) au început să discute despre obiectivul de a preveni pandemia printr-o predicție multi-stratificată, luând în calcul multiple date, abordări și metode.

Este deja rușinos că pandemia SARS-CoV-2 ne-a luat prin surprindere, dar cred că trebuie inventați termeni noi care să exprime probabila situație în care noi valuri ale actualei pandemii sau o altă pandemie sa ne ia prin surprindere și să acționăm așa cum am mai făcut-o, că doar știm cum se face și doar asta știm, de fapt.

Să nu ne facem iluzii: la nivelul populației generale se știu puține despre cercetările și inovațiile care ne-ar fi putut ajuta să evităm lockdown-ul sau, în general, să suferim mai puțin ca societate. Aici vom lucra și mai mult, în perioada următoare, constatând falimentul actorilor tradiționali. Dar, la nivelul aceleiași populații, există un bun simț comun care cere mai multe explicații de la noi toți: despre pandemie, mască, testare, vaccinare etc. Aceste explicații s-au auzit destul de rar, din motive pe care le voi explica într-un material viitor.

Se putea și altfel? Probabil că nu, realist vorbind. Se putea să folosim pandemia pentru a construi nu doar un sistem de sănătate, ci o societate mult mai rezilientă în fața viitoarelor provocări legate de sănătate? Cu siguranță da.

Pandemia (care încă nu s-a terminat) ne-a dat șansa pe care, declarativ, o caută multe autorități și reprezentanți ai industriei: să evalueze diverse intervenții medicale (de la decizii, la medicamente și vaccinuri) în timp real, în viața reală, pe oameni reali (cu cunoștințele, fricile și emoțiile fiecăruia). Nu am văzut încă rezultatele studiilor pe care, sper, le-au realizat în acești doi ani de oportunitate fără precedent. Poate sunt blocate undeva pe circuitul birocratic, fie el public sau privat.

Dr. Marius Geantă
Despre oameni, viață, știință și inovație.

Mă puteți urmări și pe:

Citește și: