Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă: „În prevenția cancerului soluția nu este medicalizarea excesivă, ci găsirea unei abordări individualizate”
4 februarie marchează Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului, o zi dedicată conștientizării progreselor făcute în domeniul oncologiei până acum, dar și a nevoii de a crește eforturile în scopul prevenirii, depistării precoce și tratării cancerului. Cancerul rămâne a doua cauză principală de deces în Europa, imediat după bolile cardiovasculare, 1,15 milioane de persoane din UE murind anual din cauze oncologice.
Codul European Împotriva Cancerului, o inițiativă a Comisiei Europene care informează cetățenii cu privire la măsurile pe care le pot lua pentru a reduce riscul de cancer pentru ei sau familiile lor, include obezitatea în topul factorilor de risc evitabili. Recomandările codului cu privire la greutatea corporală sunt simple: luați măsuri pentru a avea o greutate corporală sănătoasă, fiţi activ fizic în viața de zi cu zi și limitați perioadele de timp petrecute stând așezat.
Când vine vorba de greutatea corporală, se pare că nu doar obezitatea reprezintă un factor de risc pentru apariția cancerului, ci și simpla creștere în greutate după o anumită vârstă. Un studiu publicat recent în Cancer Biology & Medicine analizează cum modificările greutății după 35 de ani influențează riscul de cancer de sân la femei. Persoanele care au câștigat mai mult de 10 kg după vârsta de 35 de ani au prezentat un risc cu 41% mai mare de cancer mamar comparativ cu cele care și-au menținut greutatea stabilă.
„Deși combaterea obezității este una dintre recomandările Codului European de Luptă Împotriva Cancerului, lansat acum 37 de ani, gradul de cunoaștere este limitat, atât la nivelul populației generale dar și la nivelul personalului care lucrează în sănătate. Este nevoie să comunicăm mai mult pe acest subiect, tocmai pentru a înțelege și acest risc, pentru că în afară de componenta estetică, în afară de riscurile care poate sunt asociate mai ușor cu obezitatea, cum ar fi riscul de diabet zaharat de tip 2 sau riscul de boli cardiovasculare sau problemele locomotorii, în afară de acest spectru de probleme medicale trebuie o comunicare mult mai accentuată și în privința riscului pentru cancer – afirmă Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, în ediția de pe 21 ianuarie a podcastului Știința 360, pe Radio România Cultural.
Studiul a luat în considerare și statutul menopauzal al participantelor însă a descoperit că asocierea dintre creșterea în greutate și riscul de cancer mamar nu a fost influențată de statutul menopauzal. Astfel este sugerat faptul că tiparul și momentul acumulării de greutate sunt factori determinanți mai importanți decât tranziția menopauzală.
Factorii de risc pentru cancer, fie că este vorba despre factori genetici sau care țin de stilul de viață nu trebuie priviți independent, efectul acestora fiind unul cumulativ.
Dr. Marius Geantă a mai explicat: „E important să înțelegem că o creștere în greutate nu este un factor independent de risc și se asociază și cu alte elemente biologice, elemente socio-economice, alți factori individuali de risc, factori genetici, este o ecuație ceva mai complicată. Nu există un semn specific care, în situația creșterii în greutate, să indice posibilitatea sau iminența unui diagnostic de cancer la sân. Ar fi o greșeală foarte mare să medicalizăm excesiv acest moment și în jurul acestei vârste să începem diverse acțiuni extrem de medicale, cu analize, cu programe de screening în exces. Nu asta e soluția. Soluția este o abordare cât mai individualizată pentru fiecare persoană.
Abordarea corectă este să înțelegem care au fost factorii care au condus la creșterea în greutate, ce alte efecte are instalarea menopauzei din punct de vedere medical. E important să ne uităm la aceste riscuri din punct de vedere metabolic, cardiovascular, oncologic, tot spectrul.”
Consumul de alcool și riscul de cancer
Același Cod European Împotriva Cancerului menționează și consumul de alcool ca fiind un factor de risc semnificativ în apariția cancerului, îndemnând cetățenii să-și limiteze consumul sau chiar să nu consume deloc dacă este posibil.
„Alcoolul afectează și echilibrul hormonal, inclusiv creșterea nivelului de estrogen, ceea ce poate contribui la declanșarea cancerului la sân. În același timp, alcoolul facilitează absorbția substanțelor cancerigene care pot să provină din alte surse cum ar fi fumul de țigară. Dacă o persoană fumează și consumă și alcool, se cumulează instantaneu riscul de dezvoltare a cancerului orofaringian.
„Dacă vorbim despre alcool, avem mai multe pârghii de intervenție, de la nivelul reglementării până la nivelul taxării, accize și așa mai departe, disponibilitatea alcoolului poate fi reglementată pe modelul disponibilității țigărilor. Comisia Europeană precedentă, deși avea în planul de implementare de luptă anti-cancer la nivel european, lupta împotriva consumului de alcool, o directivă pe taxarea alcoolului, nu au făcut practic nimic în ultimii 5 ani. Nu avem la nivel european niciun fel de actualizare a reglementărilor, din păcate” – afirmă Dr. Geantă.
Alcoolul este asociat cu șapte tipuri de cancer, inclusiv cancerul de sân, colorectal și hepatic. În 2019, alcoolul a contribuit la 16.4% dintre cazurile de cancer de sân la femei, fiind cel mai frecvent tip de cancer legat de consumul de alcool. Chiar și consumul moderat, de un pahar pe zi, poate crește riscul de dezvoltare a acestei afecțiuni.
Mai multe articole despre riscul pe care consumul de alcool îl impune asupra sănătății:
- CE SPUN STUDIILE despre consumul de alcool și impactul asupra sănătății
- Rețelele de socializare contribuie la crearea unui comportament care încurajează consumul de alcool în rândul adolescenților. Influencerii – principalii promotori
- Consumul de alcool se asociază cu 4% din cancerele diagnosticate în 2020. Care sunt cele mai eficiente măsuri de scădere a consumului de alcool la nivelul populației?
Vaccinarea anti-HPV
Printre recomandările Codului European de Cancer se numără și participarea la programele de vaccinare pentru hepatita B și virusul papiloma uman (HPV). Datorită disponibilității și eficacității vaccinului anti-HPV, decesele cauzate de cancerul de col uterin în rândul femeilor sub 25 de ani au scăzut cu 62% în ultimul deceniu. Acestea sunt rezultatele unui studiu recent publicat în JAMA, cercetare care oferă primele dovezi asupra faptului că vaccinarea împotriva HPV are un impact direct în reducerea ratelor de mortalitate cauzate de cancerul de col uterin.
În România, prima campanie destinată vaccinării împotriva HPV a fost lansată în anul 2008, însă nu a avut succes. De atunci și până în prezent, cel mai mare interes public acordat subiectului vaccinării anti-HPV s-a înregistrat în 2024, subiectul căpătând o tracțiune chiar mai mare decât a avut în 2008. Acoperirea vaccinală împotriva HPV este scăzută în România. În ultima lună a anului 2023 a fost adoptat un Ordin în baza căruia vaccinarea gratuită a fost extinsă la fetele și la băieții cu vârste peste 11 ani și sub 19 ani și compensarea cu 50% a serului pentru femeile cu vârste cuprinse între 19 și 45 de ani.
„În acele țări în care campaniile de vaccinare anti-HPV au eșuat în ultimii ani, din păcate și România este inclusă aici, în continuare femeile mor de cancer de col uterin la vârste tinere sau dezvoltă alte forme de cancer de col uterin la vârste foarte tinere. În urmă cu un an de zile a fost introdusă o nouă modalitate de acces la vaccinul anti-HPV în România, cu gratuitate la grupa de vârstă până în 19 ani, compensare 50% pentru vaccin după vârsta de 19 ani. Sunt măsuri care în mod evident stimulează vaccinarea, însă am reușit să convingem un număr limitat de persoane să se vaccineze.
Au putut fi convinse acele persoane care au încredere în vaccin și care aveau nevoie de informații mai precise – că vaccinul este disponibil, că este compensat 50% sau 100%. Genul acesta de informații s-au dovedit a fi extrem de utile, însă acest grup este doar unul din cele șapte grupuri populaționale pe care noi le-am identificat în proiectul ReThink HPVaccination între 2023 și 2025. Celelalte 6 grupuri au caracteristici diferite de acest grup de persoane interesate care acceptă vaccinarea și aveau nevoie de niște informații mai degrabă logistice” – Dr. Marius Geantă.
Proiectul ReThinkHPVaccination (Regândirea și Reducerea Inegalităților în Vaccinarea HPV prin Comunicare și Training Personalizate, pe baza Inovațiilor Sociale și Determinanților Comportamentali ai Sănătății) și-a propus între anii 2023-2025 să adreseze și să reducă inegalitățile în vaccinarea HPV prin comunicare personalizată și training, bazate pe inovație socială, și intervenții țintite asupra determinanților comportamentali ai sănătății. În cadrul proiectului au fost identificate 7 grupuri de persoane cu atitudini și comportamente diferite vizavi de vaccinarea HPV, de la cetățeni care îmbrățișează ideea protecției împotriva virusului papiloma uman prin vaccinare, până la anti-vacciniști.
Dr. Marius Geantă concluzionează: „Pentru a continua pe această linie, care cred că este acceptabilă din punct de vedere al numerelor la nivelul anului 2024, aceste campanii trebuie să fie din ce în ce mai bine țintite pe aceste grupuri de care vorbeam și pe alte subgrupuri care pot, cu tehnologiile actuale, să fie din ce în ce mai bine actualizate”
Citește și:
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă – ZERO cazuri de cancer de col uterin la femeile vaccinate împotriva HPV
- Raport OECD privind situația cancerului în UE: ratele de supraviețuire au crescut dar inegalitățile persistă. Participarea la programe de screening, redusă
- O nouă definiție a obezității recunoaște și alți parametri pe lângă IMC. Impactul asupra diagnosticului de precizie și tratamentului personalizat