De ce marile schimbări din viață ne fac să acumulăm kilograme în plus. Prevenția personalizată ar putea ține obezitatea sub control
În perioada sărbătorilor de iarnă, în Regatul Unit, aportul caloric zilnic poate atinge valori de aproximativ 6000 kcal — similare cu cele înregistrate de cicliștii din Turul Franței — în timp ce nivelul de activitate fizică scade semnificativ. Acest exemplu ilustrativ susține un model alternativ propus de cercetători, conform căruia episoade scurte, dar intense, de dezechilibru energetic — determinate de perturbări ale rutinei zilnice — pot conduce la creșteri ale masei adipoase. Aceste perturbări, denumite „instabilitate comportamentală”, sunt frecvent asociate cu tranziții importante din viață, precum începutul studiilor universitare, debutul parentalității sau alte schimbări majore.
Date recente contrazic astfel modelul tradițional conform căruia acumularea țesutului adipos are loc prin mici surplusuri calorice susținute în timp. În locul unei acumulări lente și constante, aceste fluctuații bruște pot avea un impact major asupra masei corporale, fără ca ele să fie neapărat evidente în evaluările medicale periodice.
Un studiu recent, publicat în International Journal of Obesity, atrage atenția asupra rolului important al perturbărilor stilului de viață în acumularea excesivă de țesut adipos și evidențiază măsurile necesare pentru prevenirea și intervenția eficientă în aceste situații.
Obezitatea este asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2 și anumite forme de cancer. De asemenea, poate afecta fertilitatea, sănătatea oaselor, dar și calitatea vieții în general, influențând procese esențiale precum mobilitatea și somnul.
În acest context, strategiile de sănătate publică își orientează tot mai mult eforturile către identificarea factorilor determinanți ai acumulării excesive de țesut adipos. Obezitatea și supraponderalitatea apar, în principal, ca urmare a unui dezechilibru energetic între aportul caloric și consumul de energie prin activitate fizică. Totuși, în majoritatea cazurilor, obezitatea este o afecțiune multifactorială, influențată de factori genetici, psihosociali și de mediu, care favorizează comportamente alimentare și de activitate fizică nesănătoase.
Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă: „Trăim într-un ecosistem biologic, social și economic ce favorizează apariția bolilor cronice netransmisibile”
Tehnologiile moderne, precum cântarele inteligente și aplicațiile de monitorizare zilnică a stilului de viață, evidențiază faptul că masa corporală poate suferi variații semnificative chiar și pe perioade scurte de timp. În acest context, evaluările periodice rare, cum sunt cele realizate în cadrul consultațiilor medicale anuale, pot trece cu vederea episoade scurte, dar cu impact major, care contribuie substanțial la acumularea progresivă a țesutului adipos. Autorii subliniază necesitatea reorientării strategiilor de prevenție către identificarea și gestionarea acestor perioade cu risc crescut.
Citește și:
- STUDIU. De ce crește apetitul la persoanele cu obezitate? Noi tipuri de neuroni, identificați în hipotalamus
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre creșterea cazurilor de obezitate la tineri în ultimii 30 de ani
- STUDIU. Postul intermitent, la fel de eficient ca dieta prin limitarea aportului caloric la adulții cu obezitate