Sindromul oboselii cronice se asociază cu modificări la nivelul microbiomului intestinal
Encefalomielita mialgică/sindromul oboselii cronice (ME/CFS) se asociază cu o frecvenţă scăzută a bacteriilor de la nivelul microbiomului intestinal care produc acid butiric, conform rezultatelor a două studii publicate în Cell Host & Microbe. Studiile au identificat numeroase modificări structurale şi funcţionale ale microbiomului și metabolomului prezente în aceste afecțiuni cronice, care afectează calitatea vieţii a milioane de persoane. Demonstrarea relaţiilor de cauzalitate dintre prezenţa simptomelor de ME/CFS şi dismicrobismele intestinale ar putea să indice noi biomarkeri pentru aceste afecțiuni, dar și noi modalităţi de terapie pentru pacienţii diagnosticaţi cu ME/CFS, precum utilizarea anumitor diete, probioticelor, prebioticelor sau sinbioticelor.
ME/CFS este o boală cronică asociată cu disfuncţii neurologice, imunologice, autonome şi ale metabolismului energetic, ale cărei cauze nu au fost încă înţelese. Este o afecţiune heterogenă, pacienţii diagnosticaţi prezentând simptome variate, precum oboseală severă, care nu este atenuată de odihnă, stare de rău post efort, dureri musculare și articulare, cefalee, tulburări ale somnului, hipersensibilitate la stimuli senzoriali și simptome gastrointestinale.
Un număr crescut de cazuri de ME/CFS a urmat unor boli infecțioase. Spre exemplu, infecțiile cu virusul SARS-CoV-2 au fost asociate cu sechele pe termen lung care includ oboseală persistentă și simptome cognitive asemănătoare cu cele descrise la pacienții cu ME/CFS.
Microbiomul intestinal poate influența procesele fiziologice și patologice prin impactul asupra rezistenței patogenilor, menținerii barierei intestinale, metabolismului, imunității și semnalizării neuronale. Microbiomul produce diverși metaboliți cu rol imunomodulator, cum ar fi acizii grași cu lanț scurt (SCFA), care susțin toleranța imunologică și mențin echilibrul proceselor inflamatorii.
În cadrul unuia dintre studii, au fost incluse 74 persoane diagnosticate cu ME/CFS în ultimii 4 ani (short-term ME/CFS) şi 75 persoane care au prezentat simptome pentru mai mult de 10 ani (long-term ME/CFS). Aceste două categorii de participanți la studiu au fost necesare pentru a investiga procesele biologice asociate cu progresia bolii. Grupul de control a inclus 79 persoane. Pentru a studia microbiomul, a fost realizată analiza metagenomică a probelor de scaun. Profilurile participanților la studiu au fost completate cu date despre metabolomul plasmatic și fenotipul clinic.
Persoanele cu short-term ME/CFS au avut numeroase modificări ale diversităţii microbiomului, printre care o scădere a bacteriilor producătoare de butirat, triptofan și acid propionic. Butiratul protejează integritatea barierei intestinale şi este implicat în modularea răspunsului imun.
Participanții la studiu cu long-term ME/CFS au avut un microbiom similar cu cel al persoanelor din grupul de control, însă au prezentat modificări ale unor celule imune şi ale metaboliţilor din plasmă, mulți dintre aceștia fiind implicați în funcţionarea sistemului imun. Este probabil ca perturbările metabolomice să reflecte consecințele cumulate ale dismicrobismelor intestinale prezente în fazele inițiale de boală.
Pentru a verifica rezultatele obținute, a fost realizată o colectare suplimentară de probe și analiza acestora la un an de la recrutare, precum și compararea cu rezultatele din alte două studii independente publicate anterior. Concluziile au fost fost similare pentru toate cohortele analizate.
În cadrul celui de-al doilea studiu, a fost analizat microbiomul a peste 100 persoane cu ME/CFS şi a peste 90 de persoane din grupul de control. A fost identificată o asociere între severitatea simptomelor şi frecvenţa unor specii microbiene, în special cu o bacterie care produce butirat, Faecalibacterium prausnitzii. Scăderea cantitativă a bacteriilor Faecalibacterium prausnitzii și Eubacterium rectale poate explica deficitul de butirat, depistat și în cadrul acestui studiu la persoanele cu ME/CFS.
Studiul a indicat douăsprezece specii bacteriene care ar putea servi ca biomarkeri pentru clasificarea bolii. De asemenea, a fost identificată o creştere a cantităţii de bacterii în scaun, precum şi tulburări ale interacţiunilor dintre speciile bacteriene, la persoanele cu ME/CFS.
Citeşte şi:
- STUDIU. Integrarea datelor despre microbiom şi metabolom crește acuratețea evaluării riscului de boli precum diabetul zaharat sau bolile inflamatorii intestinale
- Metaboliții produși de microbiomul intestinal după consumul de carne roșie cresc cu 22% riscul de boală cardiovasculară aterosclerotică
- STUDIU. Endometrioza se asociază cu un microbiom alterat al tractului genital