STUDIU. Sedentarismul prelungit după un infarct crește riscul de complicații și deces
Un studiu recent publicat în Circulation: Cardiovascular Quality and Outcomes, jurnal al Asociației Americane a Inimii (AHA), arată că persoanele care rămân sedentare mai mult de 14 ore pe zi, în medie, după externarea din spital pentru simptome de infarct sau dureri toracice, prezintă un risc semnificativ mai mare de a suferi un nou eveniment cardiovascular major sau deces în decursul unui an. Cercetarea a monitorizat peste 600 de adulți cu ajutorul unor dispozitive purtate la încheietura mâinii, timp de 30 de zile după externare, pentru a înregistra cu acuratețe nivelul activității fizice, perioadele de sedentarism și durata somnului. Persoanele cu cel mai scăzut nivel de activitate fizică au avut un risc de aproape 3 ori mai mare de complicații față de cei mai activi.
Rezultatele studiului arată clar că nu doar exercițiile fizice intense, ci și mișcarea ușoară sau somnul suplimentar pot reduce riscul cardiovascular după spitalizare. Înlocuirea a doar 30 de minute de comportament sedentar cu activitate fizică moderată sau intensă a fost asociată cu o reducere a riscului de 61%. Chiar și activitățile fizice ușoare au redus riscul cu 50%, iar înlocuirea cu 30 de minute de somn a adus o reducere de 14%, sugerând că somnul are un rol restaurativ important după un eveniment acut. Aceste date susțin ideea că orice reducere a timpului petrecut pe scaun poate avea efecte benefice semnificative asupra sănătății inimii.
Citește și: #AHA2024. Peste 10 ore de sedentarism pe zi, inclusiv la persoanele care fac sport, se asociază cu creşterea riscului de deces de cauză cardiovasculară
Cercetătorii subliniază că recomandările actuale de recuperare se concentrează pe exercițiul fizic structurat, dar adesea ignoră impactul negativ al comportamentului sedentar prelungit. Studiul propune o schimbare, sugerând că reducerea timpului total de inactivitate ar trebui să devină o componentă esențială a îngrijirii post-infarct. Mesajul este unul încurajator: chiar și activitățile simple, precum mersul lent, îngrijirea casei sau plimbarea animalului de companie, pot avea beneficii considerabile.
Deși cercetarea are unele limitări, cum ar fi lipsa informațiilor despre statutul socio-economic al participanților sau despre mediul în care s-a făcut recuperarea, utilizarea accelerometrului oferă o imagine obiectivă și detaliată asupra comportamentului pacienților. Autorii propun dezvoltarea unor strategii personalizate și flexibile de recuperare, care să includă atât promovarea mișcării ușoare, cât și îmbunătățirea calității somnului.
Citește și:
- STUDIU. Obezitatea abdominală, asociată cu riscul de recurență al infarctului miocardic la pacienții care au supraviețuit unui prim infarct
- STUDIU. 20 de minute de activitate fizică ușoară, în fiecare oră, poate prelungi viața pacienților cu afecțiuni cardiovasculare
- STUDIU. Antrenamentele fizice din a doua parte a zilei se asociază cu ameliorarea rezistenţei la insulină