Podcast #VociCuAutoritate COVID-19
Podcast #VociCuAutoritate COVID-19

CTRL Cancer Media Summit 2020: combaterea diferențelor dintre Estul și Vestul Europei în materie de acces la îngrijiri și medicamente oncologice inovatoare

mm
29 Oct 2020
157 Views

Multiple studii și cercetări demonstrează accesul inegal la îngrijiri de sănătate oncologică între statele Uniunii Europene, cele mai mari diferențe înregistrându-se între Europa Centrală și de Est (CEE) și statele din Vestul Europei. Pe de altă parte, Planul European de Control al Cancerului reprezintă o oportunitate fără precedent pentru țintirea acestor diferențe majore. Pentru mai multe detalii, citiți Comparator Report on Cancer in Europe 2019”, realizat de Institutul pentru Economie Sanitară din Suedia, precum și studiile prezentate la ESMO Virtual 2020.

Evenimentul CTRL Cancer Media Summit 2020, organizat de Pfizer Oncology, a adresat aceste inegalități și a oferit ocazia jurnaliștilor și reprezentanților media prezenți să discute cu lideri de opinie cu impact important în domeniu:

abonare
  • Prof. Mark Lawler, profesor de sănătate digitală (Digital Health), Facultatea de Medicină, Sănătate și Științele vieții, catedra de genomică translațională oncologică a Centrului de cercetare Patrick G Johnston, Universitatea Queen, Belfast
  • Prof. Dr. Vesna Zadnik, Director al Registrului de Cancer și profesor de sănătate publică, Institutul de Oncologie Ljubljana, Slovenia
  • Antonella Cardone, director, Coaliția Europeană a Pacienților cu Cancer (ECPC)

Strategia CTRL Cancer Initiative și Pfizer Oncology sprijină dezvoltarea Planurilor Naționale de Control al Cancerului (PNCC) și a politicilor din CEE.

Editorii Raportuldegardă.ro au fost prezenți la evenimentul online și au discutat cu liderii prezenți despre cum ar putea România să combată aceste diferențe cât mai rapid.

  • Care ar fi cele mai eficiente intervenții pe care țările din Europa Centrală și de Est (în special România și Bulgaria, cu statutul cel mai scăzut) ar trebui să le ia în contextul Planului european pentru cancer, pentru a recupera rapid diferențele?

Conform Prof. Zadnik, în Planul Național de Cancer ar trebui să fie cuprinse acțiuni pe toate nivelurile: prevenție, tratament, diagnostic etc. Iar aceste acțiuni trebuie să fie recunoscute de mediul decizional politic, acesta oferind suport: „Pentru început, ar fi înțelept să selectați 2-3 direcții de bază de la care să porniți”.

Prof. Lawler a atras atenția asupra rolului screeningului, un aspect care are nevoie de îmbunătățire în România, un exemplu fiind cancerul de col uterin. Este nevoie de o abordare comprehensivă și de îmbunătățirea accesului la serviciile medicale și la medicamentele inovatoare. Principalele provocări din România trebuie să fie identificate, iar acest lucru se poate face cu ajutorul datelor. Așadar, este nevoie de un Plan Național de Cancer, însă și de tehnologiile și inteligența umană, care să facă posibilă identificarea celor mai importante probleme de adresat.

Prof. Mark Lawler

Pe 17 iunie, Centrul pentru Inovație în Medicină a organizat evenimentul online Europe’s Beating Cancer Plan – Closing the Gap between East and West through Innovation”

În opinia Antonellei Cardone, trebuie să ne uităm la specificul fiecărei țări, dar și al fiecărei regiuni din țară. Din perspectiva pacienților, aceasta consideră că România este foarte bine reprezentată, spre deosebire de Bulgaria, de exemplu.

  • Cine ar trebui să preia conducerea cu privire la Planul UE împotriva cancerului în țări precum România, unde instituțiile publice au eșuat în majoritatea programelor de până acum – de exemplu, vaccinarea HPV, screeningul cancerului de col uterin, accesul la inovație, testarea biomarkerilor. În acest context, ce rol vedeți pentru organizațiile neguvernamentale (companii și instituții non-profit)?

Răspunsul Antonellei Cardone s-a îndreptat către o abordare de tipul CTRL Cancer Dashboard, care să aducă împreună toți actorii interesați, inclusiv ONG-urile și industria pharma: „Nu doar o instituție, ci o întreagă arie de instituții”.

„Ai perfectă dreptate. Abordarea actuală nu a funcționat, deci este nevoie de o abordare nouă. Să faci același lucru din nou și din nou – așa am ajuns într-o astfel de situație. (…) De aceea este nevoie să se implice oameni care sunt pasionați de această schimbare și chiar vor să schimbe lucrurile. Cred că ar trebui să fie un amestec de guvernamental și ONG, dar și industria are rolul ei. (…) este nevoie de o gândire și o abordare inovatoare”, a răspuns Prof. Mark Lawler

  • În CEE există inegalități între statele membre (Slovenia vs. România), dar și în interiorul statelor membre (rural vs. mic urban vs. mare urban). Cum vedeți aceste inegalități abordate în cadrul Planului UE împotriva cancerului?

Prof. Mark Lawler: „Este o întrebare foarte dificilă, dar cred că esența este că trebuie să asigurăm pacientului cea mai bună îngrijire, oriunde ar locui el în țară. Una dintre metode ar fi existența multor spitale, astfel încât pacientul să aibă acces de oriunde, atât centre de excelență, cât și centre satelit”.

Antonella Cardone consideră că această problemă a inegalității între diferitele zone ale țării își are baza în modul în care sistemul de sănătate este gestionat, la nivel regional sau național:

„Pentru ECDC, aceste inegalități reprezintă o prioritate, iar noi am susținut în cadrul Planului European de Control al Cancerului ca ele să fie țintite la toate nivelurile (…). Cred că telemedicina poate fi o soluție în acest sens”.

Prof. Vesna Zadnik:Am experiență cu o mică parte din România în ceea ce privește controlul cancerului, mai exact, cu un registru oncologic. Știu că au existat multe încercări în România, pentru un registru public național de cancer, iar majoritatea dintre ele au eșuat. Aveți un registru bun în Cluj”. Conform acesteia, există un registru de cancer pediatric în România, un model de succes care ar trebui urmat.

Prof. Mark Lawler: „COVID-19 a încetinit diagnosticul precoce al cancerului”

În secțiunea de prezentări, Prof. Lawler a vorbit despre impactul pandemiei asupra domeniului oncologiei. Una dintre cele mai importante idei subliniate a fost aceea că actuala pandemie a avut un impact considerabil în ceea ce privește depistarea și diagnosticarea precoce în cancer. Prin urmare, cazurile de cancer vor fi depistate în stadii agresive, tardive. La fel ca și medicii oncologi români, acesta a observat că pandemia a afectat considerabil unele servicii oncologice mai multe decât altele, precum serviciul de radioterapie. La fiecare pas pe calea managementului cancerului, a intervenit Covid-19.

O altă idee deosebit de importantă a fost că sistemele de sănătate europene au dovedit că nu sunt suficient de reziliente în contextul actualei pandemii, cele mai expuse fiind din cele din CEE. Subiectul a fost intens dezbătut și în cadrul ediției a 5-a a Conferinței de Medicină Personalizată 2020.

El a atras atenția și asupra importanței datelor în acest tablou, care nu au valoare dacă nu sunt transformate în informații care să ghideze buna practică – pentru a nu uita din nou de marele C, a nu-l ascunde în spatele COVID-19: „Eu folosesc datele și policy-ul pentru a ghida schimbarea”.

Deși Bulgaria cheltuie mult pe tratamentul oncologic, îmbunătățirea nu se reflectă în ratele de supraviețuire. Așadar, nu este suficient să ai fonduri, ci trebuie să știi cum să le investești. De aceea, încă o dată, el a vorbit despre utilizarea inteligenței – umane și a mașinilor, pentru a ghida bunele practici.

Un alt punct subliniat a fost conectarea cercetării cu viața reală. Cercetarea trebuie să aducă valoarea cetățenilor, pacienților. „Dacă ești tratat într-un spital care face cercetare, șanse de a fi mai bine tratat cresc, decât dacă te afli într-un spital care nu și-a dezvoltat partea academică”. În România, așa cum multipli lideri de opinie au atras atenția și așa cum această pandemie a demonstrat, cercetarea medicală nu întâlnește de multe ori beneficiul pacientului sau nu este încurajată. „Trebuie să adaptăm cercetarea la problema specifică a unei anumite regiuni”.

Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină a vorbit despre deconectarea dintre cercetare și practica medicală în România, în cadrul emisiunii radio „Idei în nocturnă”.

De asemenea, Prof. Lawler a declarat că cercetarea genomică nu ar trebui să acapareze întreaga activitate de cercetare:

„În multe țări din CEE, pur și simplu nu se face suficientă cercetare, iar în cazul altora, aceasta nu se focusează pe boala corectă. De exemplu, cancerele pulmonar, gastric, colorectal și pancreatic sunt cancere cu care avem probleme serioase în CEE, dar uitându-ne la date, au fost cele pe care cercetarea s-a concentrat cel mai puțin (…). Cercetarea în domeniul genomicii, care este un domeniu important – sunt chiar eu genetician – nu ar trebui să aglomereze celelalte arii de cercetare: cercetarea în screening, îngrijire paliativă, calitate a vieții – acestea nu primeau atenția necesară”.

Acesta a concluzionat că una dintre cele mai importante acțiuni care trebuie luate pentru a aduce schimbarea în aceste țări, este co-crearea și parteneriatele între factorii decizionali, atât la nivel național, cât și internațional.

Câteva date prezentate, care subliniază diferențele:

  • În România, rata de mortalitate prin cancer cervical este 14,2%, comparativ cu media UE, da 3,7%;
  • 54% dintre țările din spațiul CEE nu au Planuri Național de Control al Cancerului;
  • Cheltuielile cu sănătatea sunt sub media europeană (9,9%) în țările CEE.
CTRL Cancer Dashboard România

Statistici Cancer în România

Antonella Cardone: „No economic wealth without good health”

Mesajele transmise de Antonella Cardone au fost multiple, însă în contextul pandemiei actuale, „nu există creștere economică fără sănătate” s-a evidențiat în mod special printre celelalte. În opinia acesteia, Planul European de Luptă împotriva Cancerului are potențialul de a închide această prăpastie dintre statele din Vest și cele din Centru și Est, în ceea ce privește accesul la îngrijiri și medicamente oncologice de ultimă generație. Cum? În primul rând, recunoscând aceste diferențe – nevoile diferite ale diferitelor state. Iar pentru a le recunoaște, este nevoie de date, deoarece măsurile care au funcționat în vest s-ar putea să nu funcționeze în est.

Uniunea Europeană, prin acest plan, ar trebui să ofere ghidaj și suport pentru state în toate stadiile de implementare: prevenție diagnostic, tratament și îngrijire paliativă.

„O abordare de coeziune. Accesibilitatea datelor și registrele oncologice sunt parametri vitali în această primă etapă (…). Avem cu siguranță nevoie de un efort comun – toți factorii de decizie colaborând, o abordare sinergică”.

De asemenea, aceasta a recunoscut din nou importanța noilor tehnologii în asigurarea accesului, în special, a telemedicinei, care împreună cu inteligența artificială, constituie măsuri de combatere pe termen lung.

Citește și: