Podcast #VociCuAutoritate COVID-19
Podcast #VociCuAutoritate COVID-19

#EULAR2020. Majoritatea pacienților cu afecțiuni reumatologice se recuperează în urma COVID-19, indiferent de medicația pe care o primesc

mm
12 Jun 2020
1544 Views

Diferite grupuri de medicamente sunt utilizate pentru tratamentul afecțiunilor reumatologice, destinate inhibării sistemului imunitar care atacă structurile normale, proprii organismului. Până în prezent nu este clar dacă utilizarea medicamentelor imunosupresoare crește riscul de evoluție severă în cazul unei infecții cu noul coronavirus. Un studiu recent a analizat, pentru prima dată, impactul pe care îl are alegerea terapeutică la pacienții cu boli reumatologice și COVID-19 asupra ratei de spitalizare și evoluția infecției. Rezultatele studiului au fost prezentate în cadrul sesiunii virtuale din acest an a Congresului European de Reumatologie al Ligii Europene Împotriva Reumatismului (EULAR2020).

EULAR20 COVID19 SARSCoV2 recomandări boli reumatologice medicamente antiinflamatoare

Datele privind cursul bolii COVID-19 la pacienții cu afecțiuni reumatologice sunt încă limitate la un număr mic de cazuri. Pacienții cu boli reumatice sunt îngrijorați de măsura în care afecțiunea lor de bază le crește riscul de a avea o evoluție severă și impactul tratamentului imunosupresor asupra infecției cu noul coronavirus. Președintele EULAR, Dr. Iain B. McInnes, a confirmat că „există o incertitudine considerabilă în ceea ce privește administrarea medicamentelor în contextul bolilor reumatice”.

abonare

În ce măsură diferitele grupuri de medicamente cresc probabilitatea de spitalizare la pacienții cu boli reumatologice și COVID-19?

În scopul de a răspunde la această întrebare, s-a analizat o serie de cazuri care implică persoane cu afecțiuni reumatice și COVID-19, din registrele combinate ale EULAR și Alianței Reumatologice Globale, care datează din perioada 24 martie – 20 aprilie 2020. Studiul a inclus un total de 600 de pacienți din 40 de țări. Cercetătorii au analizat vârsta, sexul pacienților, statutul de fumători, diagnosticul de boală reumatică, comorbiditățile și medicația antireumatică administrată imediat înainte de infecție.

Concluziile au fost:

  • aportul de medicamente antireumatice modificatoare de boală convenționale (csDMARDs; cum ar fi medicamentele antimalarice sau metotrexat), singure sau în combinație cu terapiile biologice (de ex, inhibitori TNF-alfa), NU se asociază cu riscul de spitalizare mai mare;
  • aportul de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) NU se asociază cu creșterea riscului de spitalizare;
  • inhibitorii TNF-alfa s-au asociat chiar cu o reducere a probabilității de spitalizare;
  • tratamentul cu doze moderat-mari de corticosteroizi s-a asociat cu o probabilitate mai mare de spitalizare (doze ce corespund la mai mult de 10 mg de prednison pe zi).

Mai puțin de jumătate (46%) dintre pacienți au necesitat spitalizare și s-au produs 55 de decese (9%). Autorii studiului atenționează că acest lucru nu trebuie interpretat drept adevărata rată de spitalizare și mortalitate în rândul pacienților cu boli musculoscheletale, infectați cu SARS-CoV-2. Din cauza modului prin care se colectează informațiile, cazurile severe sunt mai susceptibile de a fi raportate în baza de date, iar cazurile mai ușoare sau asimptomatice au o probabilitate mai mică să fie raportate. Prin urmare, crește artificial rata de spitalizare/deces în grupul de pacienți raportați.

„Studiul arată că majoritatea pacienților cu afecțiuni reumatologice se recuperează în urma COVID-19, indiferent de medicația pe care o primesc”, afirmă Dr. John Isaacs de la Universitatea din Newcastle, Marea Britanie, președintele Comitetului Științific al EULAR. „Cu toate acestea, este necesar să se adune mai multe cunoștințe despre cursul infecției cu noul coronavirus la pacienții cu afecțiuni reumatice inflamatorii”.

risc spitalizare COVID19 SARSCoV2 în funcție de medicația anterioară

Majoritatea pacienților cu afecțiuni reumatologice se recuperează în urma COVID-19, indiferent de medicația pe care o primesc. Sursa foto: EULAR.

În doar câteva săptămâni, medici reumatologi din întreaga lume s-au alăturat pentru a crea un registru internațional COVID-19, un efort susținut de EULAR care a creat de asemenea un registru COVID-19. 

„Există o nevoie urgentă de a înțelege evoluția pacienților infectați cu SARS-CoV-2, cât timp primeau medicație steroidiană, medicamente antireumatice sintetice sau biologice modificatoare de boală și antiinflamatoare nesteroidiene”, a subliniat Dr. Pedro Machado, președintele Comitetului EULAR pentru cercetare în domeniul epidemiologiei și serviciilor de sănătate și co-autor al studiului. „Acest lucru va sprijini reumatologii și alți profesioniști din domeniul sănătății în consilierea pacienților lor și îmbunătățirea îngrijirilor lor”.

Ce trebuie să știe pacienții cu privire la pandemia COVID-19?

În primul rând, este important ca pacienții să NU întrerupă medicația de unii singuri, din cauza unei frici legate de infecția cu noul coronavirus sau de o evoluție mai severă. Pe de o parte, nu a fost observată o frecvență mai mare a infecției în cazul formelor specifice de terapie, iar, pe de altă parte, este mai probabil ca o recidivă datorată întreruperii tratamentului să fie asociată cu o situație imunologică nefavorabilă sau administrarea ulterioară crescută de cortizon să atragă pericole potențiale.

În al doilea rând, NU există date care să indice faptul că anumite medicamente (cum ar fi hidroxiclorochina sau terapiile biologice) oferă protecție împotriva infecției cu noul coronavirus. În timpul unei infecții COVID-19 deja prezente, totuși, anumite medicamente biologice (în principal inhibitorii IL-6 și IL-1) sunt utilizate în studii clinice pentru a contracara furtuna de citokine (o complicație severă a COVID-19) la unii pacienți. Rezultatele primelor studii controlate pe această temă sunt încă în curs de derulare.

Mituri și „fake news” în contextul pandemiei COVID-19

Din păcate, așa cum se întâmplă adesea în situații de criză neașteptate, au apărut anumite mituri și uneori chiar așa-numitele fake news care complică munca medicilor și uneori chiar și viața pacienților.

  • Mitul nr. 1: Hidroxiclorochina (HCQ)

Hidroxiclorochina este aprobată în Statele Unite de către FDA, și este folosită de multă vreme în tratamentul malariei și al unor boli autoimune, inclusiv lupus eritematos sistemic și poliartrita reumatoidă, la adulți.

La începutul pandemiei, hidroxiclorochina a arătat rezultate pozitive în stadii incipiente ale studiilor in vitro  și a fost folosită în tratamentul împotriva COVID-19 în multe țări, inclusiv în România, în concordanță cu protocolul național. Datorită unui studiu francez care concluziona că există o legătură între hidroxiclorochină și o încărcătură virală redusă, precum și declarațiilor optimiste ale președintelui Statelor Unite, Donald Trump, multe persoane care au dorit să prevină o infecție cu noul coronavirus, precum și pacienți cu COVID-19, au luat acest medicament sau le-a fost administrat în cadrul studiilor. Din acest motiv, s-a ajuns la vânzarea necontrolată a medicamentului în anumite țări și a devenit indisponibil în anumite situații urgente, în care acest medicament era folosit în mod normal. Între timp, au apărut noi dovezi, care au determinat ca acest medicament să fie etichetat drept relativ dăunător în cazul COVID-19.

Cu toate acestea, în multe dintre cazuri, hidroxiclorochina a fost de obicei administrată în doze mai mari, adesea cu medicație concomitentă și la pacienți cu afecțiuni preexistente și comorbidități cardiovasculare, ceea ce înseamnă că aceste rezultate NU pot fi extrapolate în situațiile comune întâlnite în bolile autoimune, și NU ar trebui să afecteze deciziile terapeutice.

Hidroxiclorochina a fost utilizată la începutul pandemiei în tratamentul infecției COVID-19.

Hidroxiclorochina a fost utilizată la începutul pandemiei în tratamentul infecției COVID-19.

  • Mitul nr. 2: antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), precum ibuprofenul

Pe baza unor presupuse observații clinice și considerente teoretice, s-a raportat la începutul pandemiei că medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi ibuprofenul, sunt periculoase în cazul unei infecții COVID-19. De atunci, experții medicali și-au exprimat nedumerirea legată de aceste supoziții, insistând asupra lipsei de dovezi care leagă ibuprofenul de evoluția mai severă a COVID-19. Alții însă au sugerat că AINS au un risc ipotetic de a favoriza pătrunderea virusului în celulele gazdă, așa cum s-a observat la testele realizate pe animale, însă nu și la oameni.

La începutul lunii mai, Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) și NHS (alături de NICE și MHRA) au confirmat că NU există nicio legătură dovedită științific între consumul de ibuprofen și agravarea cazurilor de COVID-19. Mai mult decât atât, poziția NHS specifică în mod direct că „pacienții pot lua paracetamol sau ibuprofen fără prescripție medicală (ca automedicație) pentru tratamentul simptomelor COVID-19, precum febră sau cefalee.”

ibuprofen covid-19

Este ibuprofen periculos în tratamentul pacienților cu COVID-19? Acest subiect a fost intens dezbătut în ultima săptămână, în absența unor răspunsuri clare, iar multe mesaje false au fost răspândite în special pe rețelele de socializare. Inclusiv în comunitatea medicală, părerile au fost împărțite. Sursa foto: medpagetoday.com

  • Mitul nr. 3: inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA)

Studiile clinice și observațiile au arătat că mai mult de 1 din 3 pacienți cu afecțiuni precum artrita reumatoidă au prezentat hipertensiune arterială. La fel ca în cazul AINS, pe baza unor presupuse observații clinice și considerente teoretice, s-a raportat la începutul pandemiei că inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei, folosiți în controlul HTA, sunt periculoși în cazul unei infecții cu noul coronavirus.

Acest lucru a determinat uneori întreruperea medicației și, în consecință, riscul unei creșteri necontrolate a tensiunii arteriale. Acesta este un lucru cu atât mai rău cu cât hipertensiunea arterială este o afecțiune preexistentă semnificativă și potențial critică ce crește riscul de a avea o evoluție mai severă a COVID-19.

La fel ca în celelalte cazuri, viziunea s-a schimbat în urma observării unui număr mare de pacienți, ceea ce a dus la luarea în discuție dacă acest grup de medicamente poate avea chiar un impact pozitiv în cazul COVID-19. Ultimele informații oferă mai multe detalii despre posibilele beneficii ale inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) și blocanților receptorilor de angiotensină (BRA). Toate ajung la aceeași concluzie, în acord cu recomandările societăților internaționale de cardiologie – pacienții trebuie să continue tratamentele antihipertensive prescrise.

HTA COVID19

ESC recomandă pacienților și medicilor să continue tratamentul antihipertensiv uzual deoarece nu există date clinice sau dovezi științidice care să sugereze că medicamentele IECA și ARB ar trebui întrerupte din cauza infecției cu SARS-CoV-2.

În concluzie…

La finalul sesiunii virtuale EULAR 2020, comunitatea medicală a subliniat că este nevoie urgentă de mai multe date, în special din registrele naționale și internaționale, precum și de studii clinice controlate asupra terapiilor, pentru a putea evalua mai precis impactul medicamentelor specifice, în special pe parcursul infecției COVID-19.

Observațiile disponibile până acum sugerează, totuși, că pacienții cu afecțiuni inflamatorii reumatice nu au o frecvență crescută a infecției sau un curs mai sever al infecției în general, cu excepția cazului în care este necesară terapie imunosupresoare masivă, de ex. în caz de boli autoimune care pot pune viața în pericol.

În prezent, factorii de risc generali par a avea un impact mult mai mare asupra riscului de evoluție mai severă: vârstă avansată, obezitate marcată, afecțiuni cardiovasculare, afecțiuni cronice pulmonare, hipertensiune arterială și diabet. Multe dintre aceste comorbidități pot fi tratate, însă, prin schimbări ale stilului de viață (exercițiu fizic, dietă, întreruperea consumului de tutun) și adaptarea terapiei medicamentoase.

Citește și: