Podcast #VociCuAutoritate COVID-19
Podcast #VociCuAutoritate COVID-19

#ESCcongress: Noul ghid european pentru fibrilația atrială: caracterizarea comprehensivă a bolii și înțelegerea particularităților pacientului

mm
07 Oct 2020
230 Views

Noul ghid al Societății Europene de Cardiologie reprezintă o schimbare de paradigmă de la clasificarea convențională a fibrilației atriale spre o caracterizare comprehensivă, structurată, având în centru pacientul. Noutatea adusă de ghidul din 2020 este propunerea de a descrie fibrilația pe baza schemei 4S-AF, luând în considerare riscul de accident vascular cerebral, severitatea simptomelor, severitatea poverii bolii și severitatea substratului fiziopatologic. Ghidul prevede scoruri pentru a cuantifica gradul acestora, permițând caracterizarea pacientului de la început și urmărirea sa pe parcursul evoluției.

Fibrilația atrială este cea mai frecventă tulburare de ritm cardiac și crește de cinci ori riscul de accident vascular cerebral. Conform noului ghid al Societății Europene de Cardiologie (ESC) elaborat în colaborare cu Asociația Europeană de Chirurgie Cardio-toracică (EACTS) și publicat în revista European Heart Journal, pacienții cu aritmii ar trebui să decidă planul de tratament împreună cu medicii.

abonare
management fibrilatie atriala

Managementul fibrilației atriale pe baza conceptului ABC. Sursa foto: ESC.

„Pacienții doresc să fie implicați în deciziile referitoare la îngrijire și tratament, iar preferințele lor ar trebui să fie respectate”, a spus Prof. Dr. Gerhard Hindricks, președintele ghidului Task Force și director medical al Departamentului de Ritmologie, Heart Center Leipzig, Germania.

Se estimează că unul din trei europeni va dezvolta fibrilație atrială, care se asociază cu un risc de două ori mai mare de deces la femei și o creștere de 1,5 ori la bărbați. Pacienții cu fibrilație atrială au de două ori mai multe șanse de a fi internați în spital față de persoanele fără această afecțiune. Peste 60% dintre pacienți raportează o calitate a vieții semnificativ afectată, în timp ce declinul cognitiv și demența sunt raportate cu o frecvență cu 50% mai mare decât în populația generală.

Ghidul ESC pentru fibrilație atrială din 2016 a introdus conceptul celor cinci domenii pentru a facilita o abordare structurată, integrată a îngrijirii FiA și pentru a promova un management consecvent, axat pe ghid, al tuturor pacienților. Conceptul ABC (Atrial Fibrillation Better Care) din ghidul ESC 2020 este o continuare a acestei abordări, cu scopul de a îmbunătăți managementul structurat al pacienților cu fibrilație atrială, de a promova dorințele pacienților și, în cele din urmă, de a îmbunătăți rezultatele evolutive ale pacienților.

  • A” (Anticoagulare / evitați Accidentul vascular cerebral) – implică profilaxia prin medicamente anticoagulante, preferabil cele orale, pentru a preveni AVC-ul, cu excepția cazului pacienților cu risc scăzut;
  • B” (gestionare mai Bună a simptomelor) – se referă la controlul frecvenței cardiace și al ritmului cardiac prin tratament antiaritmic medicamentos și/sau intervențional;
  • C” (optimizarea riscului Cardiovascular și al Comorbidităților) – managementul altor afecțiuni, precum hipertensiunea arterială, și stilul de viață, de exemplu, renunțarea la fumat, alimentație îmbunătățită pentru scăderea ponderală, evitarea excesului de alcool și activitate fizică de intensitate moderată.

Între medic și pacient trebuie să existe un parteneriat și trebuie convenit asupra unui plan individualizat de îngrijire, după ce pacienții și familia acestora discută despre avantajele și limitările fiecărei opțiuni de tratament împreună cu o echipă interdisciplinară care include medici cardiologi, asistenți medicali și psihologi. Trebuie evaluat succesul tratamentului din perspectiva pacientului prin colectarea de rutină în cadrul vizitelor medicale a informațiilor privind calitatea vieții, simptomatologia, funcția cognitivă și capacitatea de a munci și de a fi activ fizic. O parte vitală a managementului este prevenirea accidentului vascular cerebral.

Componentele managementului integrat al fibrilației atriale

Componentele managementului integrat al fibrilației atriale. Sursa foto: ESC.

Screening populațional facilitat de tehnologia modernă

Screening-ul are capacitatea de a identifica persoanele cu fibrilație atrială nediagnosticată anterior, care ar putea primi apoi tratament pentru prevenția accidentului vascular cerebral. În prezent, pe lângă metodele clasice de screening, sunt disponibile peste 100.000 de aplicații pentru telefoanele mobile, brățări de fitness și ceasuri și cel puțin 400 de dispozitive portabile de monitorizare a activității. Cu toate acestea, ghidurile recomandă prudență, deoarece multe nu sunt validate clinic pentru a detecta fibrilația atrială.

Se recomandă screeningul oportun al persoanelor cu vârsta de 65 de ani și peste și pentru persoanele cu tensiune arterială crescută, cărora trebuie să li se determine frecvența cardiacă și să li se efectueze o electrocardiogramă (ECG). Persoanele trebuie să fie informate cu privire la implicațiile asupra posibilității de tratament și control al ritmului cardiac în cazul detectării fibrilației atriale. Cei care au un rezultat pozitiv la un test de screening trebuie să fie îndrumați către un medic pentru confirmarea diagnosticului.

Persoanele cu stil de viață nesănătos sunt mai susceptibile la a dezvolta fibrilație atrială”, a declarat Prof. Tatjana Potpara, președinte al Task Force și șef al Departamentului de Terapie Intensivă și Aritmii, Centrul Clinic din Serbia. „Riscul poate fi redus prin modificarea stilului de viață – de exemplu, controlul greutății corporale și activitatea fizică moderată”.

Factorii de risc pentru fibrilația atrială

Factorii de risc pentru fibrilația atrială. Sursa foto: ESC.

Cu toate acestea, nici activitatea fizică de intensitate extrem de mare și pentru o perioadă lungă de timp nu este benefică. Sportivii sunt de aproximativ cinci ori mai predispuși să dezvolte fibrilație atrială pe parcursul vieții, comparativ cu persoanele sedentare. Cel mai mare risc îl prezintă sporturile de anduranță la nivel competițional, precum alergarea, ciclismul, etc. Sportivii profesioniști ar trebui să fie informați că efectuarea de sporturi intense pentru o lungă durată de timp poate favoriza apariția fibrilației atriale. În plus, sporturile de contact trebuie evitate la pacienții tratați cu anticoagulante orale din cauza riscului de sângerare.

Fibrilația atrială este una dintre cele mai frecvente tulburări ale ritmului cardiac apărute în timpul sarcinii – în special la femeile mai în vârstă și cele cu defecte cardiace preexistente. FiA debutată pe parcursul sarcinii se asociază cu un risc crescut de deces. Nașterea vaginală este contraindicată la femeile care primesc tratament anticoagulant cu warfarină din cauza riscurilor de sângerare. Pe de altă parte, utilizarea anticoagulantelor orale de generație nouă, non-vitamină K (NOAC), este interzisă în timpul sarcinii.

Citește și: