#VociCuAutoritate. Ghid de management al urgențelor cardiologice în contextul pandemiei COVID-19. ESC: „îndemnul de a rămâne acasă nu se aplică în cazul infarctelor miocardice acute”
Societatea Europeană de Cardiologie (ESC) atenționează că îndemnul de „a rămâne acasă” în timpul pandemiei COVID-19 nu se aplică în cazul infarctelor miocardice acute. Persoanele care se confruntă cu simptome sugestive pentru un sindrom coronarian acut ar trebui să contacteze imediat serviciile de urgență. Apelul urgent din partea ESC vine în contextul în care spitalele din Europa și nu numai au raportat reduceri drastice ale internărilor pentru atacuri de cord.
„Instrucțiunile de a rămâne acasă și de a nu veni la spital nu se aplică pacienților cu simptome de infarct miocardic acut. Există tratamente specifice, salvatoare de viață și bazate pe dovezi pentru infarctele miocardice acute, însă acestea trebuie administrate rapid pentru a fi eficiente. Întârzierea poate pune viața în pericol, crește daunele asupra cordului și riscul de a dezvolta insuficiență cardiacă”, a declarat președinta ESC, Prof. Dr. Barbara Casadei.
În timpul pandemiei, multe persoane cu simptome sugestive pentru un sindrom coronarian acut întârzie sau evită să meargă la spital de teamă de a intra în contact cu o persoană cu infecție COVID-19. Prof. Casadei a atras atenția că spitalele trebuie să organizeze „zone destinate pacienților cu infarct miocardic acut, pentru a preveni răspândirea infecției cu noul coronavirus”.
Simptomele prezente în cazul unui infarct miocardic acut includ dureri în piept cu durată de peste 15 minute, transpirație și dispnee. Alte semne de avertizare sunt durerile epigastrice sau care iradiază în umăr, cu durată mai mare de 15 minute. Persoanele cu aceste simptome trebuie să apeleze imediat liniile de urgență, chiar dacă se se află în autoizolare pentru că ei, sau cineva din propria gospodărie, suferă de COVID-19.
„Fiecare minut contează când ai un atac de cord.” a spus Prof. Casadei. „Dacă prezinți simptome de COVID-19, cum ar fi o temperatură ridicată sau o tuse persistentă recent debutată, anunță în avans serviciile de urgență. Dar trebuie să ajungi repede la un spital. Viața ta contează. Dacă suferi de un atac de cord, tratamentul rapid și eficient este salvator”, a concluzionat președintele ESC.
Ghid de management al ugențelor cardiovasculare în contextul pandemiei COVID-19
Societatea Chineză de Cardiologie (CSC) a emis o declarație privind gestionarea urgențelor cardiologice în contextul pandemiei COVID-19. Documentul a apărut pentru prima dată în Chinese Journal of Cardiology, iar apoi, pe 27 martie, în revista Circulation. Declarația este un consens elaborat de 125 de experți medicali în domeniul cardiologiei și bolilor infecțioase.
Recomandările au fost ghidate de trei principii:
- Prioritatea este prevenirea și controlul transmiterii virusului (inclusiv protejarea personalului medical);
- Pacienții trebuie evaluați atât pentru infecția cu SARS-CoV-2, cât și pentru afecțiuni cardiovasculare;
- Toate intervențiile și terapiile furnizate trebuie să fie în concordanță cu directivele autorităților de control al infecțiilor.
“Având în vedere că unii pacienți asimptomatici pot fi o sursă de infecție și de transmitere a virusului, toți pacienții cu boli cardiovasculare severe ar trebui gestionați drept cazuri suspecte de COVID-19“, a declarat Dr. Yaling Han, China. În zonele din afara provinciei Hubei, unde COVID-19 a fost mai puțin răspândit, această abordare „infectat până la proba contrarie” a fost, de asemenea, recomandată, deși nu la fel de strict.
Diagnosticarea simultană a COVID-19 și a bolilor cardiovasculare
Pacienții cu afecțiuni cardiovasculare la care nu a fost exclus COVID-19 trebuie izolați în camere cu un singur pat. Pacienții cardiologici trebuie monitorizați pentru manifestări clinice sugestive infecției cu noul coronavirus și trebuie testați cât mai rapid posibil. După luarea măsurilor de control a infecției, poate fi luată în considerare evaluarea riscurilor și punerea în balanță a avantajelor și dezavantajelor relative ale tratamentului bolii cardiovasculare, prevenind totodată transmiterea. Transferurile în diferite zone ale spitalului și între spitale ar trebui reduse la minimum pentru a reduce riscul de transmitere a infecției.
Autorii recomandă, de asemenea, utilizarea „testelor de laborator cu sensibilitate și specificitate crescute pentru diagnosticul și evaluarea bolii”. Pentru pacienții cu sindrom aortic acut sau embolie pulmonară acută, aceasta înseamnă angiografie CT. Atunci când se suspectează embolie pulmonară acută, poate fi utilizată testarea D-dimerilor și ecografia venelor profunde, iar pentru pacienții cu sindrom coronarian acut, se preferă electrocardiografia și biomarkerii standard pentru leziuni cardiace. În plus, toți pacienții ar trebui să fie supuși unui examen CT toracic pentru a evalua caracteristicile imagistice pulmonare sugestive pentru COVID-19. Radiografia toracică „nu este recomandată” din cauza rate mari de cazuri cu rezultat fals negativ.
Se recomandă o abordare prudentă
Terapia medicală trebuie optimizată la pacienții cu probleme cardiovasculare emergente. Strategiile invazive de diagnostic și tratament trebuie utilizate „cu prudență”. Situațiile în care se recomandă un tratament medical conservator în timpul pandemiei COVID-19 includ:
- infarct miocardic cu elevare de segment ST (STEMI), atunci când este indicată terapia trombolitică;
- STEMI, atunci când a fost depășită perioada de timp optimă pentru revascularizare;
- infarct miocardic fără elevare de segment ST (NSTEMI) cu risc ridicat;
- disecție aortică de tip Stanford B, necomplicată;
- embolie pulmonară acută;
- exacerbare acută a insuficienței cardiace;
- urgență hipertensivă.
Diagnosticele care necesită intervenție invazivă sunt limitate la:
- STEMI cu instabilitate hemodinamică;
- NSTEMI care pune viața în pericol;
- disecție aortică acută de tip Stanford A sau Stanford B complexă;
- bradiaritmie complicată prin sincopă sau cu instabilitate hemodinamică care necesită implantarea unui device;
- embolie pulmonară cu instabilitate hemodinamică pentru care tromboliticele IV sunt prea riscante.
Intervențiile trebuie realizate într-un laborator de cateterizare sau într-o sală de operație cu ventilație cu presiune negativă și cu dezinfectare strictă periprocedurală. În plus, sunt obligatorii echipamentele de protecție individuală.
Atunci când medicii cardiologi consultă un pacient care acuză dispnee și se apropie de acesta pentru a-l examina (mai ales auscultație pulmonară și cardiacă) pot fi expuși, în lipsa echipamentului de protecție adecvat. Din acest motiv, au fost anulate procedurile elective, majoritatea vizitelor elective necesitând efectuarea cu ajutorul telemedicinei, dacă este posibil, și se impune utilizarea măștilor chirurgicale / N95 în clinică.
În ceea ce privește recomandarea CSC de a lua în considerare managementul medical în detrimentul celui invaziv, această abordare funcționează mai bine într-un cadru în care sunt disponibile teste rapide.
„În cazul în care acest lucru nu este posibil, recurgerea la terapie conservatoare pentru toate cazurile suspecte de COVID-19 va duce la îngrijire suboptimală, în special atunci când 9 din 10 suspecți COVID-19 vor fi infirmați în cele din urmă”.
Una dintre cele mai mari îngrijorări ale medicilor cardiologici în această perioadă este că pacienții pur și simplu nu se vor mai prezenta la spital. Frica de a fi expus la SARS-CoV-2 poate determina pacienții cu infarct miocardic și accident vascular cerebral (AVC) să evite sau să întârzie prezentarea la spital. Există unele dovezi că acest lucru s-a întâmplat în Wuhan, China.
„Trebuie să le reamintim pacienților că dacă au simptome de atac de cord sau de accident vascular cerebral merită același tratament salvator pe care l-am oferit înainte de apariția acestei pandemii. Nu trebuie să încerce să aștepte ca perioada asta să treacă“.
Impactul pandemiei COVID-19 asupra prezentărilor în secțiile de cardiologie
Sistemele medicale au fost copleșite de prezentările acute ale pacienților cu COVID-19. Acest lucru are impact asupra capacității de a oferi îngrijiri acute și elective pacienților cu boli cronice, precum bolile cardiovasculare.
Medicii din Marea Britanie și Statele Unite au observat o reducere semnificativă a internărilor pacienților cu sindroame coronariene acute, insuficiență cardiacă și alte afecțiuni cardiologice acute. Totuși, acestea sunt numai observații anecdotice.
Asociația Spaniolă de Cardiologie Intervențională a realizat un studiu în ceea ce privește reducerea activității laboratoarelor de cateterizare în timpul pandemiei actuale. A colectat informații din 71 de spitale care fac parte din rețeaua de îngrijire STEMI din Spania. S-a constatat o reducere importantă a activității în laboratoarele de cateterizare, care poate fi rezumată astfel:
- reducerea cu 57% a procedurilor de diagnostic;
- reducere cu 48% a intervențiilor coronariene percutanate elective (PCI);
- reducerea cu 81% a intervențiilor chirurgicale cardiace;
- reducere de 40% a numărului de pacienți tratați prin PCI primar pentru STEMI;
- ușoară creștere a utilizării trombolizei, în principal din cauza problemelor de transport la spital, sau, mai rar, în cazurile de pacienți cu diagnostic confirmat de COVID-19;
- până la 5% dintre cardiologii intervenționiști din Spania au fost diagnosticați cu COVID-19 până în a treia săptămână a lunii martie.
În ceea ce privește reducerea numărul de pacienți cu STEMI care s-au prezentat la spital în timpul pandemiei, există câteva explicații posibile. Există dovezi cu privire la efectul poluării aerului asupra apariției STEMI. Astfel, acest lucru ar putea explica în parte o reducere a incidenței STEMI. O altă posibilitate poate fi că, în acestă perioadă de carantină, cu desfășurarea activității profesionale de la domiciliu sau întreruperea completă a acesteia, nivelul de stres să fie mai redus, alături de cel al activităților fizice – acestea în sine pot reduce incidența, întrucât sunt factori precipitanți ai infarctului miocardic acut.
Cel mai îngrijorător, incidența infarctului miocardic poate fi aceeași sau chiar crescută, dar pacienții evită să solicite asistență medicală. Datele sugerează că există un număr mare de pacienți cu STEMI, simptomatici, care preferă să rămână acasă și nu solicită îngrijiri, din cauza temerii de a merge la spital. Pacienții care s-au prezentat cu infarct miocardic au afirmat că au încercat să păstreze distanța față de spitale și să ignore durerea, din cauza îngrijorării de a se infecta cu noul coronavirus.
Este de așteptat o creștere a mortalității și morbidității pe termen scurt și lung. Mulți pacienți vor prezenta moarte subită în afara spitalului, iar alții perioade lungi de evoluție a bolii de bază, care conduce în timp la insuficiență cardiacă, șoc cardiogen și complicații mecanice. Societățile științifice și autoritățile medicale trebuie să adopte strategii specifice și acțiuni viguroase pentru a atenua, pe cât posibil, acest exces de morbiditate și mortalitate preconizat la pacienții cu STEMI în contextul pandemiei actuale.
Citește și:
- #COVID-19 și bolile cardiovasculare: risc crescut pentru pacienții cardiaci, dar SARS-CoV-2 poate da leziuni miocardice și la persoanele fără istoric de boli cardio-vasculare
- UPDATE. Ghidul Asociației Americane de Cardiologie în contextul COVID-19: pacienții hipertensivi nu trebuie să întrerupă tratamentul cu IECA si blocanți ai receptorilor de angiotensină
- STUDIU. Consumul de ceai verde în mod regulat, asociat cu o viață mai lungă și cu un risc redus de boli cardiovasculare