#ASCO24. Osimertinib prelungește supraviețuirea în cancerul pulmonar, stadiul III nerezecabil, pozitiv pentru mutațiile EGFR
Osimertinib prelungește semnificativ supraviețuirea în absența progresiei (progression-free survival, PFS), în comparație cu placebo, la pacienții cu cancer pulmonar non-microcelular nerezecabil, în stadiul III, pozitiv pentru mutațiile EGFR, care au primit chimioradioterapie. Acestea sunt concluziile studiului clinic LAURA, prezentate în cadrul Întâlnirii ASCO (American Society of Clinical Oncology), care a avut loc luna aceasta în Chicago, Statele Unite. Simultan, rezultatele au fost publicate în New England Journal of Medicine.
LAURA este primul studiu clinic de fază 3 care evaluează un tratament țintit administrat după chimioradioterapie la pacienții cu NSCLC nerezecabil în stadiul III, acestea fiind, de asemenea, primele rezultate care indică beneficii importante ale unui inhibitor de tirozin kinază EGFR în acest context. Astfel, terapia cu osimertinib ar putea deveni standardul de îngrijire pentru acești pacienți, rezultatele fiind net superioare față de imunoterapie.
Principalele rezultate:
- Mediana PFS a fost de aproape 40 de luni la pacienții care au primit osimertinib, în timp ce în grupul care a primit placebo a fost mai redusă de 6 luni
- La 12 luni, rata PFS a fost de aproape 74% la pacienții care au primit osimertinib și de peste 20% în grupul de control
- La 24 de luni, ratele PSF au fost de 65% în urma administrării osimertinib și 13% pentru placebo
- Impactul asupra supraviețuirii generale (OS, overall survival) încă nu a putut fi evaluat, însă rezultatele unei analize internare favorizează, de asemenea, osimertinib
Rata de răspuns obiectiv a fost de aproape 57% pentru osimertinib și de peste 30% pentru placebo. Mediana duratei răspunsului a fost de peste 35 de luni pentru osimertinib și de 6,5 luni pentru placebo. Incidența generală de dezvoltare a unor noi leziuni a fost de 22% în urma administrării osimertinib și de aproape 70% pentru placebo.
Leziuni noi cerebrale au fost depistate la sub 10% dintre pacienții tratați cu osimertinib și la aproape 30% dintre cei care au primit placebo. Beneficiile administrării osimertinib s-au menținut indiferent de subgrupurile analizate, incluzând sex, vârstă, rasă, istoricul de fumător, stadiul de boală, mutațiile EGFR prezente.
Profilul de siguranță a fost similar cu cel raportat în studiile anterioare pentru administrarea osimertinib și a chimioradioterapiei. Dintre pacienții care au primit osimertinib și au necesitat întreruperea tratamentului, la 25% cauza a fost progresia bolii, iar la 13% evenimentele adverse. În grupul care a primit placebo, progresia bolii a fost cauza întreruperii terapiei la aproape 75% dintre aceștia și evenimentele adverse la 7% dintre participanți.
Evenimentele adverse de orice cauză au fost prezente la aproape toți pacienții care au primit osimertinib (98%) și la majoritatea pacienților care au primit placebo (88%). Majoritatea evenimentelor adverse au fost non-severe și au fost gestionate ușor. Leziunile pulmonare asociate radioterapiei au fost cel mai frecvent eveniment advers în ambele grupuri. Evenimentele adverse de grad minim 3 au fost raportate la 35% dintre pacienții care au primit osimertinib și la 12% dintre cei care au primit placebo.
La nivel mondial, dintre cele 2 milioane de pacienți diagnosticați cu NSCLC anual, 20-30% se află în stadiul III de boală, 60-90% dintre aceștia având tumori nerezecabile. Standardul de îngrijire pentru acești pacienți este administrarea imunoterapiei de consolidare cu durvalumab, post chimioradioterapie, fără a exista terapii țintite pentru această indicație. Beneficiile acestui tratament sunt, însă, incerte.
Studiul clinic LAURA a inclus 216 pacienți din 17 țări care au primit, în mod randomizat, în raport 2:1, fie osimertinib, fie placebo. A fost permis ca pacienții a căror boală a progresat în urma administrării placebo să primească terapie cu osimertinib, ceea ce s-a întâmplat pentru peste 80% dintre aceștia.
Puțin peste jumătate din pacienți au prezentat deleții ale exonului 19 al genei EGFR, iar ceilalți au avut mutații L858R. Majoritatea pacienților au primit chimioradioterapie de tip concurent (aproximativ 90%), iar ceilalți de tip secvențial. Subtipul histologic cel mai frecvent (peste 90%) a fost adenocarcinomul. Aproape jumătate dintre pacienții inclusiv au avut stadiul IIIB de boală, aproximativ 35% stadiul IIIA și aproape 15% stadiul IIIC.
Citește și:
- #ASCO24. Pudra de talc și anumite produse de igienă intimă, asociate cu riscul de cancer ovarian
- #ASCO24. Tratamentul leucemiei mieloide cronice, mai sigur și mai eficient cu un nou tip de terapie țintită TKI, asciminib