Prevenția bolilor cardiovasculare trebuie să înceapă din copilărie. Recomandări pentru combaterea obezității prin intervenții în școlile din Europa
Obezitatea este una dintre cele mai mari probleme de sănătate la nivel global, existând dovezi clare că factorii de risc pentru boala cardiovasculară sunt deja prezenți la copiii cu obezitate, cu agravarea acestora în perioada de adult. Optimizarea programelor de screening și a strategiilor de gestionare a riscului pentru dezvoltarea bolii cardiovasculare la copii are un potențial crescut de a schimba evoluția bolii la adult.
Copilăria este o fereastră de oportunitate pentru a combate obezitatea înainte de a provoca efecte ireversibile asupra sănătății, conform unei declarații științifice publicată în European Journal of Preventive Cardiology, realizată de EAPC ( European Association of Preventive Cardiology) și ECOG (European Childhood Obesity Group). În document sunt subliniate cauzele obezității la copil, având ca scop prezentarea strategiilor prin care poate fi prevenită supraponderalitatea la copil, cu scăderea riscului de a dezvolta boală cardiovasculară în perioada vieții adulte.
Ghidurile recomandă schimbarea stilului de viață ca prim pas în gestionarea obezității și ai celorlalți factori de risc la copii. Nivelul de activitate fizică al școlarilor ar trebui să ajungă la 60 de minute pe zi, cu intensitate moderată până la viguroasă și limitarea sedentarismului. Pe lângă activitatea fizică aerobă sunt încurajate și activitățile pentru tonifierea musculară.
În ceea ce privește dieta, copiii ar trebui să aibă trei mese pe zi, nu mai mult de două gustări, cu un mic-dejun adecvat și să evite mâncatul între mese, cu limitarea dimensiunii porțiilor, evitarea fast-food-ului și a mâncărurilor cu densitate calorică crescută. Consumul de fructe neprocesate, cereale și legume bogate în fibre, cu scăderea consumului de zahăr și grăsimi sunt de asemenea recomandate.
O varietate de politici și acțiuni sunt necesare pentru a opri obezitatea și problemele asociate acesteia, cum ar fi:
- Promovarea exercițiilor fizice și conștientizarea necesității reducerii timpului de sedentarism
- Încurajarea obiceiurilor alimentare sănătoase
- Oferirea consilierii nutriționale și suportului psihologic pentru schimbarea comportamentului
- Reducerea promovării mâncărurilor nesănătoase în media și social media
- Promovarea unui stil de creștere și educație al copilului care încurajează activitatea fizică și obiceiurilor alimentare sănătoase
- Evitarea stigmatizării
- Implicarea școlilor, a familiei și a prietenilor în programe educaționale
- Creșterea disponibilității și a accesibilității mâncărurilor sănătoase
- Oferirea accesului la locuri de joacă și spații verzi în zonele urbane pentru a putea fi activi din punct de vedere fizic.
Obezitatea în perioada copilăriei și problemele asociate acesteia, cum ar fi hipertensiunea arterială, nivelurile crescute de lipide serice și valori anormale ale glicemiei, duc la probleme de sănătate la adult. Copiii diagnosticați cu obezitate au un risc de 5 ori mai crescut decât cei cu greutate normală de a fi obezi și în perioada vieții de adult, cu creșterea riscului cardiovascular. Comparativ cu copiii cu un indice de masă corporală mai scăzută, cei cu un indice crescut au o probabilitate de 40% de a suferi de o boală de cauză cardiovasculară la vârsta mijlocie. Copiii care pe lângă obezitate, fumează și au tensiunea arterială și nivelul de lipide din sânge crescute, au un risc de 2 până la 9 ori mai mare de infarct miocardic și accident vascular în perioada de adult.
”Politicile pentru a stopa dezvoltarea bolilor cardio-vasculare odată cu înaintarea în vârstă trebuie să meargă dincolo de a le spune tinerilor să facă sport și să mănânce sănătos, a precizat primul autor al lucrării Professor Henner Hansse, Universitatea din Basel, Elveția pentru European Society of Cardiology. ”Dacă nu există locuri în care să se simtă bine și să facă activitate fizică, iar mâncarea de calitate nu este disponibilă sau accesibilă, este foarte dificil să schimbi comportamentul. Unii dintre copii ar putea beneficia de suport psihologic pentru a înțelege care obiceiuri sunt problematice și cum să își dezvolte unele noi. Și în loc să critice copiii pentru că nu sunt activi și consumă fast-food, școlile și părinții ar trebui să le arate că activitatea fizică și prepararea mâncărurilor sănătoase sunt activități distractive.”
Autorii lucrării subliniază că publicitatea are o influență crescută asupra dietei copiilor, iar promovarea mâncării de tip fast-food, a sucurilor de fructe și a dulciurilor ar trebui minimizată, iar în școli interzisă, deoarece influențează foarte mult comportamentul în perioada copilăriei.
Prin această lucrare se pune accent și pe evitarea stigmatizării copiilor supraponderali sau obezi, deoarece stigma poate duce la dezvoltarea tulburărilor de alimentație și poate duce la scăderea nivelului de activitate fizică.