#AHA25. Consumul zilnic de cafea ar putea scădea riscul de episoade recurente de fibrilație atrială
Un studiu recent prezentat la American Heart Association Scientific Sessions 2025 a investigat efectele consumului moderat de cafea asupra recurenței fibrilației atriale (AFib) la adulți care au urmat tratament de cardioversie. Cercetarea, intitulată Does Eliminating Coffee Avoid Fibrillation (DECAF) trial, a urmărit 200 de adulți cu AFib, cu vârsta medie de 69 de ani, dintre care 71% bărbați, care obișnuiau să consume aproximativ o ceașcă de cafea pe zi. Scopul studiului a fost să determine dacă băuturile cofeinizate cresc sau reduc riscul de reapariție a episoadelor de ritm cardiac neregulat după restabilirea ritmului sinusal.
Participanții au fost supuși cardioconversiei, fie prin medicație antiaritmică, fie prin șoc electric, pentru a reveni la ritmul cardiac normal, și au fost repartizați aleatoriu în două grupuri: un grup a continuat să consume cel puțin o ceașcă de cafea zilnic, iar participanții din celălalt au evitat complet cofeina timp de șase luni. Aproximativ jumătate dintre participanți erau deja tratați cu medicamente pentru prevenirea episoadelor de AFib și și-au continuat terapia pe parcursul studiului. Consumul de cafea și alte băuturi cofeinizate a fost monitorizat prin trei interviuri telefonice detaliate, iar episoadele de AFib sau flutter atrial care au durat mai mult de 30 de secunde au fost confirmate de medici sau prin electrocardiograme și înregistrate în fișele medicale ale participanților. Studiul s-a desfășurat în cinci centre medicale din Statele Unite, Australia și Canada, între perioada 2021-2024.
Rezultatele studiului au arătat că 47% dintre participanții care au continuat să bea cafea au experimentat recurențe de AFib sau flutter atrial, comparativ cu 64% în grupul fără cofeină, ceea ce corespunde unei reduceri a riscului cu 39% în rândul celor care consumă moderat cafea. Reduceri similare au fost observate și atunci când au fost analizate exclusiv episoadele de AFib, fără a include flutterul atrial. Această constatare sugerează că consumul moderat de cafea nu crește riscul de reapariție a fibrilației atriale și poate chiar contribui la reducerea acestuia. Autorii studiului recomandă ca profesioniștii din domeniul sănătății să permită pacienților să consume băuturi cu cofeină, cum ar fi cafeaua sau ceaiul, dacă acestea sunt tolerate, însă unele persoane pot observa că simptomele lor se agravează în prezența cofeinei.
Citește și: STUDIU. Consumul de cafea în limite normale nu crește riscul de aritmii cardiace
Un studiu anterior, publicat în Journal of the American Heart Association a investigat efectele consumului de cafea asupra funcției cognitive la pacienți cu AFib. Cercetarea, realizată în cadrul Swiss Atrial Fibrillation Cohort Study (Swiss-AF, 2014–2017), a inclus 2.413 participanți, cu vârsta medie de 73 de ani, dintre care 27% femei, care au raportat consumul anual de cafea împărțit în cinci categorii, de la mai puțin de o ceașcă pe zi până la mai mult de cinci cești pe zi. Participanții au fost supuși unor teste cognitive care au evaluat funcțiile executive, memoria, viteza de procesare, coordonarea vizuală-motorie și atenția, iar datele au fost corelate cu markerii inflamatori din sânge și simptomele depresive pentru a exclude posibila influență a acestora asupra performanțelor cognitive.
Analiza a evidențiat că un consum crescut de cafea a fost asociat cu scoruri cognitive mai bune, în special în ceea ce privește viteza de procesare, coordonarea vizuală-motorie și atenția, cu o îmbunătățire medie de 11% comparativ cu cei care consumau puțin sau deloc cafea. Participanții care consumau mai mult de cinci cești pe zi prezentau o vârstă cognitivă estimată cu aproximativ 6 ani mai mică decât cei care consumau mai puțin de o ceașcă pe zi. De asemenea, markerii inflamatori au fost cu peste 20% mai scăzuți în rândul consumatorilor de cafea. Nu s-au identificat interacțiuni semnificative între consumul de cafea și variabile precum vârsta, sexul, indicele de masă corporală (IMC), fumatul, activitatea fizică sau istoricul de accident vascular cerebral. Rezultatele sugerează că băuturile cofeinizate pot avea efecte benefice asupra funcției cognitive, probabil datorită proprietăților antiinflamatorii ale cofeinei și altor compuși activi din cafea, precum magneziul și vitamina B3 (niacină), însă autorii subliniază că, fiind un studiu observațional, nu se poate stabili o relație cauzală directă între consumul de cafea și prevenția declinului cognitiv pe termen lung.
Citește și: Nivelul de cofeină din sânge poate indica precoce dezvoltarea bolii Parkinson
Cofeina, prezentă în cafea, ceai, băuturi răcoritoare, ciocolată și băuturi energizante, are multiple efecte metabolice. Aceasta stimulează sistemul nervos central, mobilizează acizii grași din țesutul adipos și influențează funcția rinichilor, crescând diureza și riscând deshidratarea. Consumul moderat de cafea este considerat sigur pentru inimă, iar FDA recomandă pentru adulții sănătoși un consum de 4-5 cești pe zi, în timp ce femeile însărcinate sau care alăptează ar trebui să limiteze consumul la 2-3 cești pe zi. Copiii și adolescenții ar trebui să evite cofeina. Persoanele obișnuite cu cafeina pot experimenta simptome de sevraj la 24- 48 de ore după întreruperea consumului, cele mai frecvente fiind cefaleea, oboseala, anxietatea și somnolența, dar acestea nu sunt periculoase.
Integrând rezultatele ambelor studii, se poate concluziona că consumul moderat de cafea la adulții cu AFib este sigur și poate aduce beneficii atât pentru ritmul cardiac, cât și pentru funcția cognitivă.
Studiul DECAF demonstrează reducerea riscului de recurență a AFib după cardioversie, iar studiul Swiss-AF sugerează efecte neuroprotective potențiale, probabil datorită reducerii inflamației și a aportului de compuși bioactivi din cafea. Specialiștii recomandă ca pacienții să consume cafea și alte băuturi cofeinizate dacă acestea sunt tolerate, monitorizând eventualele simptome de agravare a AFib, iar debutul consumului la persoane neobișnuite sau consumul excesiv necesită studii viitoare.
Citește și:
- STUDIU. Insuficiența cardiacă, de două ori mai frecventă decât accidentul vascular cerebral la persoanele cu fibrilație atrială
- STUDIU. Consumul de băuturi cu zahăr adăugat sau îndulcitori artificiali crește riscul de fibrilație atrială
- STUDIU. Episoadele de fibrilație atrială, depistate cu 30 de minute înainte de apariție, cu ajutorul inteligenței artificiale
Material redactat cu ajutorul AI, verificat și editat de echipa Raportul de Gardă, formată din specialiști în domeniul medical.