Esențial Covid-19. Inflamaţia tiroidiană poate să persiste un an după infecţia cu SARS-CoV-2
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19 și alte amenințări de sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19, dar și al altor patogeni care amenință sănătatea la nivel local și internațional. Accesează Esențial Covid-19 de săptămâna aceasta.
Știrile săptămânii 31 octombrie – 6 noiembrie 2022:
Consens multinațional, formulat de experți din 112 state, pentru combaterea COVID-19 ca amenințare de sănătate publică
O echipă multidisciplinară formată din 386 de experţi, din 112 state, printre care și România (reprezentată de Prof. Gabriel Hâncean) a alcătuit, în cadrul unui studiu Delphi, o serie de recomandări pentru acţiuni specifice care să ducă la finalul ameninţării COVID-19 asupra sănătăţii publice mondiale. Au fost elaborate 41 de declaraţii de consens şi 57 de recomandări pentru guverne, sistemele de sănătate, industrie şi alte părţi implicate. Ulterior, rezultatele studiului Delphi au fost susţinute de 184 de organizaţii la nivel mondial și au fost publicate în Nature.
Deşi progresele ştiinţifice au fost remarcabile de la începutul pandemiei COVID-19, prin eforturile cumulate din partea tuturor părţilor implicate, există o serie de fatori politici, socioeconomici şi comportamentali care au limitat eficacitatea răspunsului împotriva ameninţării reprezentate de răspândirea SARS-CoV-2. Dintre recomandările elaborate pentru a combate aceste fenomene, cele mai bine clasate referă la:
- adoptarea unor abordări de tipul “întreaga societate” şi “întregul guvern”, pentru a evita lipsa de eficienţă şi eficacitate a eforturilor fragmentate
- îmbunătăţirea comunicării, creşterea încrederii populaţiei şi implicarea comunităţilor în managementul răspunsului împotriva pandemiei
- continuarea prevenţiei prin vaccinare, care trebuie completată de alte măsuri, dar şi de alocarea de resurse financiare către prevenţie
Declaraţiile şi recomandările elaborate au fost împărţite în următoarele categorii: comunicare, sisteme de sănătate, vaccinare, prevenţie, tratament şi îngrijiri, inegalităţi asociate pandemiei. Accentul a căzut pe comunicare, combaterea ştirilor false şi dezinformării, importanţa eforturilor coordonate din partea instituțiilor relevante, implicarea societăţii, dar şi pe asigurarea accesului la măsurile de prevenţie, diagnostic şi terapie.
Cele 6 idei principale identificate în cadrul consensului, care trebuie luate în considerare în lupta împotriva COVID-19, au fost:
- SARS-CoV-2 produce noi cazuri în continuare, aşadar eforturile de limitare a răspândirii şi salvare a vieţilor trebuie să continue
- vaccinurile sunt eficace împotriva COVID-19, dar nu pot îndepărta această ameninţare ca singură măsură
- colaborarea multisectorială este necesară
- este esenţială existenţa unor sisteme de sănătate responsive, precum şi un suport guvernamental coordonat
- există factori adverşi care contestă eforturile de a îndepărta ameninţarea pentru sănătatea publică reprezentată de COVID-19
- nimeni nu este în siguranţă până când cu toţii vom fi în siguranţă
Vaccinul bivalent împotriva COVID-19, eficacitate crescută asupra variantelor BA.2.75.2 şi BQ.1.1
Administarea unui booster bivalent împotriva SARS-CoV-2 se asociază cu o creştere a eficacităţii asupra subvariantelor Omicron BA.2.75.2 şi BQ.1.1, conform rezultatelor unui studiu, disponibil sub formă de preprint. Persoanele care au primit o doză sau două de vaccin monovalent (contra variantei ancestrale) au avut o activitate neutralizantă scăzută împotriva subvariantelor Omicron, mai ales BA.2.75.2 şi BQ.1.1, faţă de tulpina iniţială de SARS-CoV-2. Administrarea boosterului bivalent, care conţine ARN-ul mesager pentru proteina Spike ancestrală, dar şi pentru cea a variantei Omicron BA.5, a îmbunătăţit eficacitatea faţă de toate subvariantele Omicron.
A fost colectat ser de la trei grupe de câte 12 pacienţi care au primit fie o doză de vaccin monovalent, fie două doze de vaccin monovalent, fie boosterul bivalent. Serul a fost utilizat pentru a efectua teste de neutralizare focală a virusului viu pe culturi celulare. Astfel a fost cuantificat răspunsul prin anticorpi neutralizanţi împotriva SARS-CoV-2.
Subvariantele Omicron au mutaţii cheie ale domeniului de ataşare la proteina spike, ceea ce alterează eficacitatea vaccinurilor împotriva SARS-CoV-2 bazate pe administrarea ARN-ului mesager care codifică versiunea iniţiată a proteinei S. Una dintre mutaţiile principale cu implicaţii asupra eficacităţii vaccinurilor este R346T, care apare la subvariantele virale precum BA.2.75.2 şi BQ.1.1.
Inflamaţia tiroidiană poate să persiste un an după infecţia cu SARS-CoV-2
Pacienţii spitalizaţi pentru COVID-19, forma severă, şi care nu au istoric de afectare tiroidiană, pot să dezvolte tiroidită asociată infecţiei cu SARS-CoV-2, care persistă până la un an. Acestea sunt rezultatele unui studiu prezentat în cadrul întâlnirii anuale a American Thyroid Association (ATA) 2022. Studiul şi-a propus supravegherea funcţiei tiroidiene post COVID-19 pe termen lung, aceste consecinţe ale infecţiei SARS-CoV-2 fiind puţin investigate.
Studiul a inclus 183 de pacienţi spitalizaţi cu forme severe de COVID-19 în Italia. La momentul includerii în studiu, 10% dintre aceştia au avut tireotoxicoză, iar la 2-3 luni post-infecţie, 28% au avut arii de tiroidită evidenţiate la ecografie. Disfuncția tiroidiană a fost tranzitorie, iar leziunile de tiroidită s-au micşorat progresiv în timp. Aceşti pacienţi cu modificări la ecografie au avut o probabilitate mai crescută de a avea concentraţii serice ridicate de FT4 şi interleukină 26, 60% dintre ei au avut un nivel scăzut al TSH-ului, iar 25% au avut valori normale ale TSH-ului.
Evaluarea prezenţei autoanticorpilor a indicat absenţa dezvoltării anticorpilor antitireoglobulină, a celor împotriva tiroid peroxidazei, precum şi a celor anti-receptor de TSH. La nivel tiroidian, s-au evidenţiat celule T cu memorie, care nu au fost detectate şi în sânge. Limfocitele T specifice împotriva SARS-CoV-2 au fost depistate în număr mai mare la nivel tiroidian, faţă de sânge.
Studiul nu a putut clarifica dacă existenţa acestor arii de inflamaţie tiroidiană va avea consecinţe pe termen lung. De asemenea, nu a putut explica de ce unii pacienţi dezvoltă tiroidită atipică şi alţii nu.
Multiple asocieri între COVID-19 şi patologii cauzate de alterarea microbiomului intestinal
COVID-19 se asociază cu alterarea microbiomului intestinal, dar şi cu translocarea bacteriilor de la acest nivel, în sânge, determinând infecţii secundare severe, conform unui studiu publicat în Nature Communications. Testarea a fost realizată într-o primă etapă pe şoareci de laborator, urmând includerea a 130 de probe de la pacienţi cu SARS-CoV-2.
Analiza a indicat o disbioză semnificativă a microbiomului intestinal, cu o scădere a diversităţii şi o proliferare accentuată a bacteriilor condiţionat patogene, care includ specii rezistente la antibiotice. Au fost realizate hemoculturi de la aceşti pacienţi, care au fost pozitive pentru infecţii bacteriene. Rezultatele au sugerat că, în contextul infecţiei cu SARS-CoV-2, creşte permeabilitatea barierei intestinale, ceea ce permite bacteriilor condiţionat patogene să ajungă în sânge și să cauzeze o serie de infecţii severe, favorizate şi de imunitatea deficitară asociată frecvent bolii COVID-19. Aceste procese au fost cel mai bine reprezentate la pacienţii care au primit antibiotice.
Numărul de cazuri şi de decese cauzate de tuberculoză a crescut în timpul pandemiei COVID-19
Numărul de cazuri de tuberculoză (TB) a crescut în 2021 cu 4,5% faţă de 2020, iar numărul de decese determinate de TB a crescut cu 100.000, conform unui nou raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Numărul de cazuri de rezistenţă la terapie a crescut, de asemenea, cu 3%. Este pentru prima dată când a fost semnalată o creştere atât de rapidă a numărului de cazuri de tuberculoză şi de forme rezistente la terapie în câţiva ani. Progresele împotriva tuberculozei din ultimii ani au fost încetinite, oprite şi chiar inversate. În acest context, este necesară implementarea unor măsuri de urgenţă pentru a limita aceste efectele ale pandemiei COVID-19 asupra cazurilor de tuberculoză.
După SARS-CoV-2, Mycobacterium tuberculosis este patogenul cu cea mai ridicată mortalitate. În contextul pandemiei COVID-19, a fost întrerupt accesul la servicii medicale la nivel mondial, astfel că numeroase cazuri de tuberculoză nu au putut fi diagnosticate şi tratate. În plus, conflictele de la nivelul Europei de Est, Africii şi Orientului Mijlociu au accentuat efectele pandemiei asupra populaţiilor vulnerabile.
Au fost, totuşi, întregistrate câteva progrese în combaterea tuberculozei, astfel că la pacienţii cu HIV (virusul imunodeficienţei umane), numărul persoanelor care au primit terapie preventivă împotriva tuberculozei a crescut de la 6 milioane la 10 milioane între 2018 şi 2021. Aceşti pacienţi reprezintă o populaţie foarte vulnerabilă în faţa patogenilor precum Mycobacterium tuberculosis, în contextul unei imunodeficienţe severe asociate infecţiei cu HIV.
