Esențial în sănătate publică. Google Street View prezice riscul de boală coronariană pe baza cartierului în care locuiești

Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial în sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea bolilor transmisibile și netransmisibile care amenință sănătatea la nivel local și internațional.

Știrile săptămânii 25 – 31 martie 2024:

Poluarea, asociată cu numărul din ce în ce mai mare de cancere la adulții tineri

Un studiu recent publicat în Scientific Reports a investigat tendințele în incidența cancerului printre adulții tineri din statul New York și asocierea dintre cancer și expunerea la diverși factori de mediu. Rezultatele au arătat că factorii carcinogeni din mediu, chiar dacă sunt prezenți în cantități mici, prin expunerea cronică, de lungă durată, mai ales în prima parte a vieții, reprezintă unul dintre factorii de risc majori în apariția cancerelor la persoane tinere.

În Statele Unite, cancerul este principala cauză de morbiditate și mortalitate, iar factorii exogeni, precum stilul de viață și factorii de mediu, contribuie la 70% – 90% din riscul de cancer la tineri.

Au fost incluse în studiu 642.013 cazuri de cancer diagnosticate între 2010 și 2018 și date privind factorii de risc între anii 2000 și 2009.

Rezultatele au arătat că incidența cancerului la tinerii de 25-49 de ani din statul New York este mai mare decât media națională a SUA pentru majoritatea tipurilor de cancer, cu creșteri semnificative observate pentru cancerul de sân (14%), cancerul de prostată (25%), cancerul tiroidian (39,7%) și limfomul non-Hodgkin (24,1%). Modelele statistice au evidențiat asocieri pozitive între poluanții din aer (PM_2.5, praf mineral și ozon) și melanom, cancerul de sân și cancerul de prostată. Dintre factorii de stil de viață, inactivitatea fizică a fost asociată cu cancerul tiroidian.

Google Street View prezice riscul de boală coronariană pe baza cartierului în care locuiești

Datele despre aspectul clădirilor, spațiile verzi, trotuarele sau străzile, obținute din Google Street View pot indica noi tipuri de factori care contribuie la riscul de boală coronariană. Studiul, publicat în European Heart Journal, a arătat că factorii mediului urban pot explica 63% din variația riscului de boală coronariană între diferite regiuni ale orașelor.

Echipa de cercetare de la Universitatea Case Western Reserve, Ohio, a analizat peste jumătate de milion de imagini ale Google Street View din șapte orașe americane și a colectat date despre ratele de boală coronariană din regiunile respective. Utilizând o abordare bazată pe inteligență artificială, au descoperit faptul că anumite caracteristici ale mediului construit pot oferi indicii importante despre riscul de boală coronariană în diferitele zone urbane.

S-a constatat că spațiile verzi și drumurile pietonale sunt asociate cu un risc mai scăzut de boală coronariană, în timp ce străzile nepavate sunt asociate cu un risc mai mare. Aceste constatări ar putea fi utile în orientarea planurilor urbanistice pentru a crea un mediu de viată mai sănătos, dar și pentru identificarea comunităților aflate la risc.

Schimbările climatice favorizează răspândirea bolilor infecțioase în afara arealului obișnuit

Specialiștii în boli infecțioase trag un semnal de alarmă cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra răspândirii bolilor precum malaria, boala Lyme sau infecția cu virusul Zika.

Schimbările climatice au influențat răspândirea bolilor transmise de vectori, cum ar fi malaria și boala Lyme, prin extinderea zonelor și perioadelor de activitate a vectorilor. Iernile blânde și verile lungi au favorizat apariția cazurilor de boală Lyme (răspândită prin căpușe) în luni precum ianuarie sau februarie și în zone mai nordice decât arealul obișnuit.

De asemenea, schimbările în migrația animalelor sălbatice, pierderea habitatului natural și apropierea de oameni au determinat creșterea numărului de  zoonoze, precum ciuma și infecția cu hantavirus (râspândite de rozătoare).

O altă problemă ridicată de experți face referire la boli considerate endemice care vor putea fi regăsite în afara zonelor cunoscute. Totodată, creșterea nivelului mării și fenomenele meteorologice extreme contribuie la răspândirea infecțiilor transmise prin apă (E. Coli, Vibrio).

Experții subliniază necesitatea unei supravegheri mai riguroase a bolilor infecțioase și a pregătirii echipelor medicale pentru a anticipa și gestiona schimbările apărute în tiparul acestor patologii. Ei încurajează educarea continuă a clinicienilor și implementarea unor politici care să reducă impactul schimbărilor climatice, protejând astfel sănătatea publică.

Infecția HIV ar putea fi vindecată prin editare genică CRISPR-Cas9

Utilizarea CRISPR-Cas, „foarfeca moleculară” care poate „tăia” ADN-ul viral din celulele infectate ar putea vindeca infecția HIV.  Într-un studiu realizat de o echipă de cercetători din Amsterdam, s-a demonstrat cum tehnologia de editare genică permite eliminarea virusului din celulele infectate. Deocamdată mecanismul a fost demonstrat pe culturi celulare, în laborator, însă pe baza acestor rezultate va fi derulat și un studiu preclinic.

Tehnologia de editare genetică CRISPR-Cas, pentru care s-a acordat Premiul Nobel pentru Chimie în 2020, permite efectuarea de modificări precise ale genomului pacientului. Metoda deschide perspective noi în tratamentul HIV, abordând una dintre provocările majore ale acestei infecții: integrarea virusului în ADN-ul gazdei, fapt care îl face extrem de dificil de eliminat. Cercetătorii s-au concentrat pe părți ale genomului virusului care rămân aceleași în toate tulpinile HIV cunoscute din celulele T infectate.

Studiul, care va fi prezentat la Congresul European de Microbiologie Clinică și Boli Infecțioase (ECCMID, Barcelona, 27-30 Aprilie 2024), a arătat că utilizarea CRISPR-Cas, împreună cu două molecule ARN ghid, poate inactiva complet virusul și poate îi elimina ADN-ul din celulele gazdei.

 „Sperăm să obținem echilibrul adecvat între eficacitate și siguranță în ceea ce privește această strategie terapeutică. Abia atunci putem lua în considerare testele clinice.” a declarat dr. Elena Herrera-Carrillo de la Universitatea din Amsterdam.

Deși rezultatele sunt promițătoare, echipa de cercetare recunoaște că este nevoie de mai mult timp și efort pentru a transforma această descoperire într-o terapie disponibilă la scară largă pentru pacienți. În prezent, infecția HIV poate fi ținută sub control cu medicamente antiretrovirale, dar vindecarea completă a rămas un obiectiv nerealizat. Această cercetare aduce speranță pentru dezvoltarea unor strategii terapeutice mai eficiente și mai sigure pentru gestionarea și, eventual, pentru vindecarea HIV.

Conservarea biodiversității și a habitatelor naturale previne apariția pandemiilor

O echipă internațională de cercetători a propus o nouă strategie pentru prevenirea pandemiilor prin conservarea biodiversității și protejarea habitatelor naturale. Această strategie se bazează pe asigurarea de suficientă hrană și adăposturi sigure pentru animalele sălbatice, cu scopul de a limita transferul agenților patogeni la oameni.

Pandemiile apar atunci când animalele infectate, cum ar fi liliecii, intră în contact cu animale domestice și oameni, transmițându-le patogenii pe care îi poartă. Virusuri care pot fi purtate de lilieci sunt SARS-CoV-2, SARS-CoV-1, Nipah, Hendra și posibil Ebola.

Pentru virusul Hendra, de exemeplu, modelul de transmitere este următorul: când liliecii își pierd habitatul și sursele de hrană, vor migra în grupuri mici către zonele agricole și urbane, unde vor elimina prin urina virusul. Acesta cade pe pășuni putând infecta caii și, ulterior, oamenii. Însă, atunci când habitatele naturale pot furniza hrană adecvată, mai ales în lunile de iarnă, liliecii nu vor mai migra, limitând răspândirea virusului.

„Lumea este mai concentrată pe cum putem detecta și controla un patogen nou intrat în circulație în rândul oamenilor, în loc să ne întrebăm cum putem preveni ca acest patogen să intre în populația umană de la bun început”, a declarat Raina Plowright, profesor la Universitatea Cornell.

Prin urmare, echipa de cercetători propune protejarea zonelor în care animalele sălbatice găsesc hrană și adăpost, pentru a reduce contactul dintre acestea și oameni. Această abordare include protejarea ecosistemelor și promovarea politicilor de conservare a biodiversității, pentru a menține echilibrul natural și a reduce riscul de producere a unor noi pandemii în viitor.