INFOGRAFIC. Istoricul introducerii în România a vaccinurilor din Planul Național de Imunizare

Health literacy

Sănătatea românilor

Ruxandra Schitea
12 februarie 2023
Citit de 7085 ori.

Doar prin prevenirea bolilor infecțioase, vaccinarea contribuie anual la salvarea a 2-3 milioane de vieți la nivel global. Conform unui sondaj realizat de INSCOP (în 2019) cu privire la atitudinea populației din România față de vaccinuri și vaccinare, 49.1% erau de părere că vaccinarea este cea mai sigură modalitate de a ne apăra faţă de unele boli, în timp ce 54.9% dintre respondenți considerau că beneficiile vaccinării sunt mai mari decât riscurile.

Din momentul statisticilor anterioare și până în prezent, populația s-a confruntat cu pandemia COVID-19, iar opiniile și percepțiile cu privire la vaccinare ca act necesar de imunizare au suferit modificări. În prezent, vaccinarea reprezintă un subiect sensibil, mai ales din cauza apariției grupurilor de antivacciniști și a propagării fenomenului fake-news.

În România, prin Planul Național de Imunizare sunt asigurate o serie de vaccinuri destinate nou-născuților și copiilor. Acestea sunt gratuite și trebuie administrate la intervale specifice de timp. Printre acestea se numără vaccinul Bacil Camette-Guerin, vaccinul hepatitic B, vaccinul ROR, vaccinul Tetravalent (Diftero-Tetano-Pertussis acelular), vaccinul Hexavalent (DtPa-VPI-HiB-Hep.B) și vaccinul Pneumococic. Recent, în Planul Național de Imunizare a fost inclus și vaccinul anti-HPV, destinat numai fetelor cu vârsta cuprinsă între 11 și 18 ani.

Însă în ultimii ani, performanța programului de vaccinare a fost sub ceea optimă, cele mai multe dintre vaccinurile prevăzute în Calendarul național având o acoperire sub 95%, ceea ce a dus la apariția, între 2016 și 2022, a epidemiei de rujeolă, înregistrîndu-se peste 20.000 de cazuri și 64 de decese. Cauzele acestei situații au fost legate atât de refuzul vaccinării, cât și de lipsa vaccinurilor.

infografic istoric introducere vaccinuri romania

Vaccinul Bacil Calmette-Guerin

În 1926, România a fost a doua țară din lume, după Franța, care a introdus vaccinul BCG. Vaccinarea nu împiedică infectarea propriu-zisă, ci progresia către boală. Aceasta reduce riscul de îmbolnăvire pentru formele grave de tuberculoză, precum Meningita tuberculoasă și Tuberculoza miliară, dar și pentru contacții din focare. Se administrează la externarea din maternitate, la nou-născuții cu o greutate mai mare de 2.500 de grame.

Vaccinul hepatitic B

Vaccinul hepatitic B a fost introdus în Planul Național pentru Imunizarea copiilor în anul 1995. După cum îi spune și numele, vaccinul oferă protecție împotriva infecției cu hepatita B. Acesta se administrează în doze, prima administrare fiind recomandată în primele 24 de ore de viață în cazurile nou-născuților. Între prima și a doua doză este necesar să existe o perioadă de minimum o lună, între a doua și a treia doză cel puțin două luni, iar între prima și a treia doză minimum patru luni.

Vaccinul ROR

Vaccinul ROR (Rujeolă, Oreion și Rubeolă) are un istoric diferit de restul vaccinurilor în ceea ce privește introducerea sa în Planul Național de Imunizare al Copiilor.

Conform informațiilor oferite de către Centrul European pentru Prevenția și Controlul bolilor (ECDC), în anul 1979, în România fost introdusă prima doză a vaccinului anti-rujeolic. În acea perioadă, vaccinul era destinat copiilor cu vârsta de 9-11 luni. 15 ani mai târziu, în 1994 a fost introdusă cea de-a doua doză a vaccinului anti-rujeolic, aceasta fiind administrată copiilor cu vârsta de 6-7 ani. În 2002 a fost modificat intervalul de vârstă pentru administrare la 12-15 luni pentru prima doză a vaccinului anti-rujeolic, pentru a anticipa introducerea vaccinului ROR. Tot ECDC descrie faptul că în anul 2003 a fost introdus în România vaccinul anti-rubeolic, fiind administrat copiilor cu vârsta de 14-15 ani.

Prima doză a vaccinului ROR a fost introdusă în Programul Național de Vaccinare în anul 2004, iar un an mai târziu cea de-a doua doză. În prezent, prima doză a vaccinului ROR se administrează copiilor cu vârsta de 12-15 luni, iar cea de-a doua doză copiilor cu vârsta de 6-7 ani.

Vaccin Teravalent (Diftero-Tetano-Pertussis acelular)

Acest vaccin a fost introdus în România în anul 2012 și este destinat administrării la 2, 4, 6 luni, cu rapelul I la vâsta de 12 luni și rapelul II între 30 și 36 de luni.

Vaccinul Hexavalent (DtPa-VPI-HiB-Hep.B)

Vaccinul Hexavalent a fost introdus în România în 2015, oferind protecție împotriva bolilor precum: difterie, tetanos, tuse convulsivă, poliomielită, boli determinate de Haemophilus Influenzae, Hepatita B. Acesta este destinat administrării la 2, 4 și 11 luni.

Vaccinul Pneumococic

Vaccinul Pneumococic a fost introdus în România în anul 2017, oferind protecție împotriva pneumoniilor, otitelor, septicemiilor, meningitelor pneumococice. Este destinat administrării începând cu primele 6 săptămâni de viață.

Pe lângă aceste vaccinuri obligatorii, pentru administrarea în rândul copiilor se recomandă și vaccinul Rotaviral (introdus în 2003), vaccinul hepatitic-A (introdus în 2011), vaccinul anti-HPV, vaccinul anti-gripal și vaccinul anti-COVID19.

Vaccinul anti-HPV

Vaccinul HPV a fost introdus în România în anul 2010, iar în prezent este inclus în Planul Național de Imunizare doar pentru fetele cu vârsta cuprinsă între 11 și 18 ani. Până în anul 2021, vaccinul anti-HPV era gratuit numai pentru fetele cu vârsta cuprinsă între 11 și 14 ani.

Conform datelor puse la dispoziție de către Ministerul Sănătății, până la data de 30 iunie a 2022 au fost utilizate peste 50.000 de doze de vaccin împotriva HPV. Vaccinarea anti-HPV este gratuită, iar pentru imunizarea persoanelor de până la 14 ani sunt necesare două doze, pe când pentru cele cu vârsta de peste 14 ani, 3 doze.

Vaccinul anti-COVID19

Vaccinul anti-COVID19 (dezvoltat de către Pfizer/BioNTech) pentru administrarea în rândul copiilor cu vârste între 5 și 11 ani a fost introdus în România în luna ianuarie a anului 2022. Pentru copiii cu vârsta de peste 16 ani vaccinul era deja recomandat din anul 2021.

Citește și: