OMS premiază țările care țintesc să elimine acizii grași trans produși industrial din alimente. Care sunt acestea?

Health literacy

Adriana Boată
18 februarie 2024
Citit de 130 ori.

Organizația Mondială a Sănătății – OMS a acordat primele certificate de premiere a progresului în eliminarea acizilor grași trans produși industrial (iTFA) din cinci țări – Danemarca, Lituania, Polonia, Arabia Saudită și Thailanda, care au demonstrat că au politici publice potrivite pentru eliminarea acestor grăsimi, susținute de sisteme adecvate de monitorizare și aplicare.

Deși obiectivul ambițios stabilit de OMS în 2018 – de a elimina complet iTFA din proviziile alimentare globale până la sfârșitul anului 2023 – nu a fost atins, s-au făcut progrese remarcabile în fiecare regiune a lumii. Numai în 2023, noi politici de bune practici au intrat în vigoare în 7 țări (Egipt, Mexic, Moldova, Nigeria, Macedonia de Nord, Filipine și Ucraina).

Acizii grași trans (TFA) sunt grăsimi în stare semisolidă până la solidă, care apar în două forme: produse industrial și natural. Consumul de TFA este asociat cu risc crescut de infarct miocardic și deces din cauze cardiovasculare. TFA nu aduc beneficii în sănătate, cel puțin nu au fost cunoscute până în prezent, iar alimentele bogate în iTFA (de exemplu, alimentele prăjite, prăjiturile, produsele de patiserie, și pre-preparatele) sunt adesea bogate în zahăr, grăsimi și sare.

Conform OMS, un total de 53 de țări au acum politici în vigoare pentru abordarea iTFA în alimente, îmbunătățind semnificativ mediul alimentar pentru 3,7 miliarde de persoane, sau 46% din populația mondială, comparativ cu doar 6% acum 5 ani. Se estimează că aceste politici vor salva aproximativ 183.000 de vieți pe an.

„Eliminarea grăsimii trans este fezabilă economic, politic și tehnic și salvează vieți practic fără costuri pentru guverne sau consumatori. Acest compus dăunător este inutil și nimeni nu îl regretă când dispare. Câștigăm lupta împotriva grăsimii trans, dar țările fără reglementări sunt în pericol să devină gropi de gunoi pentru produsele TFA. Guvernele și industria alimentară au responsabilitatea de a se asigura că acest lucru nu se întâmplă”, a declarat Dr. Tom Frieden, Președinte și CEO al Resolve to Save Lives, în comunicatul OMS.

STUDIU. 1 din 3 copii din Regiunea Europeană OMS este supraponderal sau obez

Croissants — Image by Pexels from Pixabay

Există două opțiuni considerate a fi politici de bună practică de către OMS: 1) limita națională obligatorie de 2 grame de iTFA la 100 de grame de grăsime totală în toate alimentele; și 2) interzicerea națională obligatorie a producției sau utilizării uleiurilor parțial hidrogenate (o sursă majoră de grăsime trans) ca ingredient în toate alimentele. Un program optim ar trebui să implementeze ambele politici.

Uleiurile parțial hidrogenate sunt create prin adăugarea de hidrogen în uleiul vegetal, care transformă uleiul lichid într-o formă mai solidă (margarina, de exemplu, conține astfel de uleiuri). Acest proces prelungește durata de valabilitate și îmbunătățește textura produselor alimentare.

Ce se întâmplă în România?

În aprilie 2019, UE a adoptat Regulamentul (UE) 2019/649 pentru a stabili o limită maximă pentru grăsimile trans, altele decât grăsimile trans care se găsesc în mod natural în grăsimile de origine animală, în produsele alimentare destinate consumatorului final și alimentele destinate vânzării cu amănuntul. Potrivit acestui regulament, cantitatea de grăsimi trans nu trebuie să depășească 2 grame la 100 de grame de grăsime din alimentele care sunt destinate vânzării directe către consumatori sau aprovizionării cu amănuntul. Așadar, Regulamentul este aliniat cu una dintre recomandările OMS.

În 2020, Președintele României a promulgat Legea pentru limitarea acizilor grași nesaturați. Teoretic, legea a intrat în vigoare în 2021.

Un studiu realizat de Consiliul pentru Nutriție din Danemarca a constatat că margarina este principala sursă de grăsimi trans, urmată de produse ambalate, produse de panificație și de cofetărie.