Raport IHE. Incidența cancerului s-a dublat în ultimii 25 de ani în UE, însă mortalitatea a scăzut la persoanele sub 65 de ani. Care este impactul bolii în Europa?
Îmbătrânirea populației europene și creșterea numărului de locuitori transformă cancerul într-o prioritate de sănătate publică: un grup de boli care pot fi diagnosticate oricând în decursul vieții, dar care sunt mult mai frecvente la vârstnici. Cancerul este a doua cauză de mortalitate la nivel european, după bolile cardiovasculare. În unele țări cu un nivel economic ridicat, precum Danemarca, Franța, Olanda, Regatul Unit, cancerul a devenit principala cauză de deces, iar această tendință este prevăzută și pentru restul țărilor europene. Peste unul din patru decese (26%) au fost cauzate de cancer în 2016 în Europa.
Raportul „Comparator Report on Cancer in Europe 2019”, realizat de către IHE (The Swedish Institute for Health Economics) oferă decidenților o imagine clară asupra situației cancerului la nivelul Europei, pentru a facilita crearea unor planuri și acțiuni pentru a reduce povara bolii.
Incidența cancerului în Europa
Numărul de cazuri noi diagnosticate (incidența) este în continuă creștere, ajungând de la 2,1 milioane la 3,1 milioane de cazuri noi, între anii 1995-2018 (creștere de 50%). Cele mai puține cazuri sunt întâlnite la copiii și adulții tineri. După vârsta de 40 de ani numărul de cazuri crește rapid. În 2018, trei din cinci noi cazuri diagnosticate (61%) au fost la persoane de peste 65 de ani.
Cei mai importanți factori care stau la baza acestei creșteri sunt:
- Scăderea mortalității asociată altor boli, în special cele cardiovasculare, și îmbătrânirea populației. Astfel, mai mulți oameni ajung la o vârsta la care crește riscul de apariție a cancerului (procentul de persoane peste 65 de ani din Europa a crescut de la 20% la 26%);
- Acțiunea factorilor de risc. Obezitatea, consumul de alcool și expunerea la radiații ultraviolete sunt în creștere în majoritatea țărilor europene. Rata fumatului este în scădere, dar din cauza decalajului dintre expunere și dezvoltarea unui cancer, nu a fost încă înregistrată o scădere semnificativă a incidenței atribuibile acestui factor;
- Creșterea populației (6%, de la 495 la 527 milioane). Totuși și după ajustarea incidenței la numărul de locuitori, aceasta este în creștere;
- Implementarea programelor naționale de screening pentru cancerul mamar, cervical și colorectal, în numeroase țări. Acestea, precum și o creștere a screeningului oportunist al cancerului de prostată, ar putea duce la diagnosticarea mai multor cancerele care ar fi rămas asimptomatice.
Creșterea numărului de cazuri noi de cancer diagnosticate nu a fost uniformă în toate tipurile de neoplasme. Se poate observa o modificare majoră a proporțiilor corespunzătoare fiecărui tip de cancer:
Astfel, la bărbați cancerul pulmonar este în scădere: a fost responsabil de 22% din totalul de cazuri de cancer diagnosticate în 1995 și de 15% din cazurile din 2018. Proporția cazurilor de cancer de prostată s-a dublat, de la 11% la 22%, în aceeași perioadă. Este încă neclar dacă este o creștere adevărată a incidenței în populație, sau o creștere a ratei de diagnostic.
La femei, cancerul mamar se menține drept cel mai diagnosticat tip de cancer. În contrast cu trendul observat la bărbați, cancerul pulmonar a fost în creștere, fapt explicabil prin continuarea creșterii prevalenței fumatului la femei, până la sfârșitul anilor 1990, în majoritatea țărilor. Rata cancerului gastric și cervical s-a înjumătățit, probabil datorită schimbărilor dietei, respectiv a implementării de screening.
Mortalitatea și numărul de decese
Mortalitatea (numărul de decese dintr-o zonă geografică într-o perioadă de timp) a crescut cu 21% din 1995 în 2018, de la 1,2 la 1,45 milioane de persoane. Dacă luăm însă în considerare creșterea cu 50% a incidenței cancerului din aceeași perioadă, observăm că rata mortalității ar fi scăzut dacă numărul de cazuri ar fi rămas constant.
Această creștere globală a mortalității nu reflectă situația pe grupe de vârstă. Singura grupă de vârstă la care mortalitatea a crescut este cea de peste 65 ani (creștere de 27% între 1995 și 2017). În 2018, trei din patru decese (76%) s-au produs la persoane de peste 65 de ani. La toate celelalte grupe de vârstă mortalitatea a scăzut: la copiii sub 14 ani cu 50%, la adulții tineri (15-39 ani) cu 40% și la adulții între 40 și 65 ani cu 10%.
În 2016 1,37 milioane dintre cele 5,24 milioane de decese la nivel european au fost cauzate de cancer. Doar bolile cardiovasculare au fost responsabile de mai multe decese. În unele țări cu nivel socioeconomic ridicat, cancerul a devenit principala cauză de deces, iar acest trend se preconizează că va urma și în restul țărilor europene. Atât numărul de decese globale, cât și cele determinate de cancer, cresc odată cu vârsta (până la vârsta de 94 de ani). Vârful deceselor de orice cauză este la vârsta de 85-89 ani, cu aproape 1 milion de decese. Decesele de cauză oncologică au 2 vârfuri: unul în copilărie (5-15 ani), 22% din totalul deceselor, și unul între 60-69 ani, 43% din totalul deceselor.
La bărbați, cancerul pulmonar este în continuare principala cauză de deces neoplazic, dar procentul din totalul deceselor neoplazice a scăzut, de la 29% în 1995, la 25% în 2018. Cancerul colorectal a devansat cancerul gastric și ocupă acum locul 2, cu un procent de 12%. Creșterea ratei cancerului prostatic sugerează că creșterea incidenței nu a fost determinată doar de creșterea diagnosticării cazurilor latente.
La femei, cancerul mamar este în continuare principala cauză de deces neoplazic, dar procentul din totalul deceselor neoplazice a scăzut de la 19% în 1995, la 16% în 2018. Decesele determinate de cancerul pulmonar au crescut (de la 10% la 14%), fiind în 2018 a doua cauză de mortalitate, depășind cancerului colorectal. Decesele determinate de cancerul gastric au scăzut semnificativ de la 9% la 5%.
Supraviețuirea oncologică
Creșterea incidenței cancerului mult mai mare decât creșterea mortalității se traduce într-o creștere a supraviețuirii. Motive ale acestui trend sunt progresele majore înregistrate în diagnostic și tratament, alături de programele de screening. Se observă un tipar clar al țărilor mai înstărite, ce înregistrează rate mai mari ale supraviețuirii comparativ cu țările cu nivel socioeconomic mai scăzut.
Creșterea supraviețuirii se datorează mai ales cercetării în domeniul oncologiei, care a condus către progrese în screening și tratament. Oncologia a intrat într-o nouă etapă în secolul 21 datorită noilor terapii moleculare țintite. Deoarece aceste tipuri de tratament au început să fie aprobate și utilizate din anul 2014, iar rata de supraviețuire se raportează în general pe perioada mai lungi de timp (de exemplu supraviețuirea la 5 ani a pacienților diagnosticați între 2000-2005), nu avem încă date asupra impactului supraviețuirii la nivel european. Există însă studii care arată creșteri majore ale supraviețuirii prin imunoterapie în multiple tipuri neoplazice, precum cancerul pulmonar sau melanomul.
Ani de viață sănătoasă pierduți (DALY) – o estimare globală a impactului neoplazic
Cancerul nu influențează sănătatea doar prin mortalitate, ci are efect și asupra vieții de zi cu zi a pacienților (morbiditate). Pentru a măsura povara bolii asupra societății și sistemelor de sănătate s-a dezvoltat indicatorul DALY. Acesta este compusă din YYL (Years of Lost Life- decese premature) și YLD (Years Lost to Disability- ani de viață trăiți cu o dizabilitate).
Între 2000 și 2016, povara bolilor la nivel european a scăzut, ceea ce indică o populație mai sănătoasă. Cancerul este a doua cauză a DALY (97% prin YYL și 3% prin YLD), după bolile cardiovasculare.
Aceste efecte asupra sănătății și supraviețuirii pacienților sunt resimțite și de sistemele de sănătate prin modificarea costurilor. Puteți citi mai multe despre povara economică a cancerului prezentată în Raportul IHE.
Citește și:
- Planul European pentru Cancer: consultarea publică, lansată în Parlamentul European. Care sunt principalele direcții? Ce spun președintele Comisiei Europene și comisarul european pentru sănătate?
- Raport IHE. Cancerul în Europa: mai multe cazuri diagnosticate, dar și mai mulți supraviețuitori. Inovația face diferența, dar există diferențe între Est și Vest în materie de acces
- Situația controlului cancerului în Europa de Est și Centrală- obstacole și posibile soluții
Surse imagini: freepik, macrovector.