Recomandări The Lancet: campaniile anti-vaxx funcționează ca o rețea, iar eforturile pro-vaccinare trebuie să urmeze același model

  • Health literacy



Experții din Comitetul the Lancet privind vaccinarea în Statele Unite ale Americii au lansat la începutul lunii martie un apel la combaterea dezinformării COVID-19 prin comunicarea coordonată dintre autorități, mediul public, privat și liderii din comunitate. Mai exact, articolul este o inițiativă a Lancet Vaccine Refusal, Acceptance, and Demand in the USA, care are ca scop examinarea motivelor care influențează atitudinea cetățenilor americani cu privire la vaccinarea COVID-19.

„Trebuie să amplificăm în mod constant informațiile științifice corecte și să găsim cele mai bune modalități de comunicare, astfel încât oamenii să le audă prin mai multe canale, în loc să provină de la una sau două surse. (…) Aceasta este o chestiune de viață și de moarte. Am uitat câte persoane au murit, s-au îmbolnăvit și continuă să se îmbolnăvească de COVID-19 și de alte boli care pot fi prevenite” – este unul dintre mesajele publicate în Lancet de Comitetul format din peste 20 de experți în sănătate publică, coordonat de Universitatea din California.

Autoritățile sanitare, comunitatea științifică și decidenții trebuie să înțeleagă faptul că toate campaniile anti-vaccinare funcționează ca o rețea. Deși sunt grupuri distincte, mesajele sunt amplificate pe social media, alimentând opinii de tipul ideii că vaccinarea limitează libertățile. În schimb, comunicarea oficială, având baze științifice, nu este coordonată pentru că funcționează în paradigma clasică, ce o limitează la instituțiile statului.

abonare

Pentru a adresa problema dezinformării, autorii propun o strategie numită „whole of society approach” care presupune colaborarea susținută dintre autoritățile în sănătate publică și stakeholderi din mediul public și privat, precum și liderii din comunități pentru a disemina mai eficient informațiile cu privire la beneficiile vaccinării. În acest sens, sunt sugerate câteva direcții:

  • Dezvoltarea de comunități intercontectate, capabile să ajungă la public la momentul potrivit, la locul potrivit și cu mesajul potrivit cu privire la vaccinare. O astfel de strategie ar fi diferită de modelul clasic de comunicare al autorităților sanitare din SUA, de la implicarea unui singur „mesager” credibil (care e vulnerabil la atacuri de discreditare), la implicarea tuturor stakeholderilor relevanți (ex. inclusiv lideri religioși, lideri ai comunităților marginalizate) care pot genera simultan mesaje comunităților țintă.
  • Combaterea dezinformării necesită expertiză dincolo de ceea ce pot oferi instituțiile de sănătate publică. De aceea, e necesar ca răspunsul contra mișcării antivacciniste să fie conceput ca un efort intersectorial.
  • Folosirea acestor comunități interconectate și coordonate pentru a contracara trendurile mișcării antivacciniste (ex. separarea narativelor despre libertate de atitudinile anti-vaccinste, combaterea hărțuirii comunicatorilor din sănătatea publică).

Pandemia COVID-19 a determinat o extindere a mișcării anti-vaccin și, în sens mai larg, a activismului contra sănătății publice, deoarece oamenii s-au confruntat cu inconveniente precum purtarea măștii, distanțarea socială, închiderea restaurantelor, anularea unor evenimente etc. Activismul anti-sănătate publică s-a corelat și cu influența politică, la care s-au alăturat diferite „voci” din societate (celebrități, influenceri, chiar și membri ai comunității medicale). În tot acest timp, mesajele pro-vaccin s-au bazat pe declarațiile izolate ale câtorva experți sănătate publică – cum ar fi, în SUA, fostul director al Institutului Național de Alergii și Boli Infecțioase, Anthony Fauci.

Conform autorilor „valorile oamenilor au devenit importante și folositoare atunci când știința nu a fost acolo să valideze sau să infirme anumite informații cu privire la vaccinare”. Fără o activitate coordonată care să combată miscările anti-vacciniste, consecințele acoperirii vaccinale reduse și a unei societăți ezitante ar putea avea implicații majore în anii următori.

Citește și: