#ESHG2022. Secvențierea rapidă a întregului genom permite diagnosticarea nou-născuților grav bolnavi în mai puțin de 3 zile și este fezabilă la nivel național




Secvențierea rapidă a întregului genom (WGS) al nou-născuților aflați în stare critică, integrată cu date transcriptomice și funcționale, poate accelera accesul la diagnostic și poate îmbunătăți îngrijirea acestor pacienți, potrivit unui studiu australian prezentat la Congresul Societății Europene de Genetică Umană (ESHG) din acest an. Datele ar putea fi folosite drept model național pentru optimizarea îngrijirii nou-născuților și sugarilor grav bolnavi. Pentru aproape jumătate din cazuri, un diagnostic de precizie a putut fi stabilit în mai puțin de 3 zile.

„Dovezile privind beneficiile diagnostice, clinice și la nivel familial ale testării genomice rapide a copiilor grav bolnavi sunt copleșitoare. Acest tip de testare ar trebui să devină standardul de îngrijire pentru acești pacienți”, a spus Prof. Dr. Zornitza Stark, Victorian Clinical Genetics Services și Australian Genomics.

Într-un studiu recent realizat la nivel național în Australia, cercetătorii au efectuat secvențierea rapidă a întregului genom pentru 290 de sugari grav bolnavi în perioada ianuarie 2020 – ianuarie 2022, cu scopul de a oferi un diagnostic genetic în termen de cinci zile. Diagnosticul a putut fi stabilit pentru 136 (47%) dintre sugari, într-un timp mediu de mai puțin de trei zile. Din cei 154 de pacienți care nu au fost diagnosticați prin metodele standard WGS, alte 20 de diagnostice au fost furnizate prin alte metode de testare, inclusiv secvențierea ARN. În plus, au fost identificate noi variante genetice care cauzează boli rare prin utilizarea bazelor de date internaționale și printr-o colaborare strânsă între medicii clinicieni și cercetători.

abonare

„Ne-am dorit ca programul să servească drept exemplu pentru modul în care genomica poate îmbunătăți în timp real rezultatele diagnostice și clinice în bolile pediatrice”, a menționat Dr. Stark.

Deși costul secvențierii genomice rapide rămâne ridicat în comparație cu alte abordări, diagnosticele rapide furnizate prin secvențierea de nouă generație (NGS) pot produce pe termen lung economii la nivelul sistemului de sănătate. WGS a câștigat teren în postura de instrument vital pentru diagnosticarea nou-născuților în stare critică, fiind impulsionat în SUA de programul înființat la Institutul Rady pentru Medicină Genomică (RCIGM), răspândit ulterior în alte sisteme de sănătate din întreaga lume. Parteneriatul Baby Bear de cercetare, lansat în anul 2018 de către institutul RCIGM, a oferit date privind efectele economice ale secvențierii genomice în masă în rândul nou-născuților și sugarilor aflați în stare critică. Programul s-a derulat în cinci spitale unde cercetătorii au secvențiat genomul a 178 de nou-născuți, diagnosticând 43% dintre aceștia și economisind 2,5 milioane de dolari la nivelul programului de asigurări de sănătate. Însă implementarea unui astfel de program într-un sistem de sănătate necesită o echipă multidisciplinară precum și laboratoare clinice cu capacitatea de a efectua astfel de teste dar și personal instruit în acest sens.

„Această abordare poate servi drept model în alte sisteme de sănătate, deși va trebui să adaptată circumstanțelor locale și să evolueze în timp. De exemplu, Australia are o populație foarte dispersată geografic, relativ mică în comparație cu suprafața terestră, astfel că pentru noi cea mai adecvată soluție a fost de a avea un laborator central de secvențiere, cu multă atenție acordată logisticii transportului probelor și includerii echipelor locale în analiză prin intermediul întâlnirilor virtuale. Vor fi necesare modele diferite în țările cu densitate mare a populației”, a completat Dr. Stark.

WGS nou-nascuti
Secvențierea rapidă a întregului genom (WGS) al nou-născuților aflați în stare critică, integrată cu date transcriptomice și funcționale, poate oferi diagnostice rapide și poate îmbunătăți îngrijirea acestor pacienți, potrivit unui studiu australian prezentat la Congresul Societății Europene de Genetică Umană (ESHG).

Necesitatea obținerii rapide a diagnosticelor genetice neonatale

Nou-născuții cu stare generală gravă întâmpină mari dificultăți în privința diagnosticării, cu implicații considerabile pentru îngrijirea pe termen scurt și lung. Premisa medicinei de precizie în pediatrie constă în principiul că rezultatele sunt îmbunătățite prin înlocuirea diagnosticului clinic și a managementului empiric cu diagnosticul genetic și tratamentul particularizat în funcție de genotip. Dovezile pe care se bazează medicina pediatrică de precizie sunt încă subdezvoltate, deși nou-născuții și sugarii grav bolnavi au nevoie în special de medicină de precizie, deoarece bolile genetice reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate, în special în unitățile de terapie intensivă neonatală și unitățile de terapie intensivă pediatrică.

Îngrijirea medicală din secțiile de terapie intensivă neonatală implică costuri extrem de ridicate însă este și una dintre cele mai rentabile. Deoarece progresia bolii poate fi foarte rapidă în această etapă a vieții, diagnosticele genetice trebuie stabilit rapid pentru a permite considerarea la timp a intervențiilor de precizie pentru a reduce morbiditatea și mortalitatea. În cazul unor boli genetice, screeningul neonatal a demonstrat deja faptul că diagnosticul neonatal precoce și intervenția terapeutică rapidă și precisă îmbunătățește semnificativ de mult rezultatele. Potențiala extindere a stabilirii diagnosticului neonatal pentru toate cele 5000 de boli genetice a devenit posibilă din punct de vedere tehnic prin apariția secvențierii genomice clinice: secvențierea întregului genom (WGS) sau secvențierea întregului exom (WES) și secvențierea de nouă generație (NGS). În mod particular, WGS rapid (rWGS) permite stabilirea diagnosticului genetic în 2 zile.

Citește și: