STUDIU. Un stil de viață sănătos scade riscul decesului prematur cu până la 60%, chiar dacă există predispoziție genetică

  • Health literacy



Durata vieții umane este influențată atât de factorii genetici, cât și de cei legați de stilul de viață. Deși longevitatea este asociată și cu o componentă genetică, aceasta poate fi afectată și de comportamente modificabile ale stilului de viață. Cu toate acestea, înțelegerea deplină a modului în care un stil de viață sănătos poate contracara riscurile genetice implicate în determinarea duratei vieții a fost limitată până acum.

Într-un studiu publicat în BMJ Evidence-Based Medicine a fost evaluat riscul de mortalitate asociat unui anumit stil de viață și factorilor genetici, investigând modul în care aceștia interacționează pentru a influența longevitatea. Concluzia studiului a fost că un stil de viață sănătos poate avea un impact semnificativ asupra riscului de mortalitate, chiar și în cazul indivizilor cu o predispoziție genetică pentru o durată de viață mai scurtă sau moarte prematură. Cercetătorii au subliniat importanța stilului de viață, mai ales oprirea fumatului, activitatea fizică, somnul suficient și dieta în prelungirea speranței de viață.

abonare
Elemente ale unui stil de viață sănătos
Image by schantalao on Freepik

În trecut a fost identificată o genă a longevității, implicată în variațiile apolipoproteinei E și alte locusuri genetice corelate semnificativ cu durata de viață. Cu toate acestea, chiar dacă anumite persoane sunt predispuse genetic la a avea o durată de viață mai scurtă, anumite comportamente modificabile ale stilului de viață le pot atenua riscul.

În studiu au fost analizate datele a 353.742 de participanți europeni, cu o perioadă de urmărire de aproximativ 12.9 ani, în care s-au înregistrat 24.239 decese. S-a creat un scor de risc poligenic pentru a estima susceptibilitatea genetică a indivizilor legată de longevitate. Factorii modificabili, precum durata somnului, forma corpului, activitatea fizică, dieta, consumul de alcool și fumatul, au fost utilizați pentru a determina un scor de stil de viață sănătos.

Folosind scorul poligenic, persoanele incluse în studiu au fost împărțite în funcție de speranța de viață influențată genetic (lungă, intermediară și scurtă), iar apoi în categorii de stil de viață sănătos favorabil, intermediar și nefavorabil. Rezultatele au arătat că cei cu un risc genetic crescut au avut un risc de deces cu 21% mai mare comparativ cu cei cu risc genetic redus, după ajustarea în funcție de stilul de viață.

Aceste date sugerează că există o asociere semnificativă între riscul genetic și probabilitatea de deces, indiferent de comportamentele modificabile. Cu toate acestea, un stil de viață nesănătos a crescut riscul de deces cu 78% comparativ cu cei care făceau alegeri sănătoase, independent de factorii genetici.

Anumite deprinderi pot compensa predispozițiile genetice negative, deoarece adoptarea unui stil de viață favorabil a redus riscul de deces în grupul celor cu risc genetic crescut cu 54% comparativ cu cei cu comportamente nesănătoase.

Într-o analiză secundară, cercetătorii au ajuns la concluzia că diferența în speranța de viață a fost de 6.7 ani în grupul celor cu risc genetic scăzut și un stil de viață sănătos, comparativ cu cei cu risc genetic crescut și un comportament nesănătos.

Studiul subliniază importanța interacțiunii dintre stilul de viață și cei genetici în determinarea longevității umane. Aceste constatări evidențiază importanța adoptării unui stil de viață sănătos pentru a prelungi durata vieții și pentru a reduce riscul de mortalitate prematură, indiferent de predispozițiile genetice.

Citește și: