#EAU20. Supraexpresia genei AZIN1, asociată cu riscul de apariție a metastazelor în cancerul de prostată
Prin analiză genomică a fost descoperită o genă asociată cu riscul de diseminare a cancerului de prostată. Studiul, prezentat în cadrul sesiunii virtuale din acest an a Congresului Societății Europene de Urologie (EAU20), a arătat că reglarea genei AZIN1 este strâns asociată cu riscul de metastazare a tumorii. Cu toate acestea, cercetătorii avertizează că acest studiu este încă într-un stadiu incipient și are nevoie de investigații suplimentare pentru a afla dacă se aplică tuturor cancerelor de prostată.
Cercetătorii de la Universitatea din Leuven (Belgia) au investigat un grup de 44 de pacienți care aveau risc înalt de cancer de prostată:
- 25 dintre pacienți s-au vindecat după tratament;
- 19 pacienți au continuat progresia, și au dezvoltat cancer de prostată metastatic.
Apoi, oamenii de știință au comparat diferențele între cele două grupuri dintre numărul de copii ale segmentelor de ADN ale pacienților. Astfel, au descoperit că acei pacienți care au continuat să dezvolte boală metastatică, aveau mai multe copii ale genei AZIN1, indicând asocierea cu o formă mai agresivă de boală. Pentru a testa acest lucru, echipa a modificat activitatea genei AZIN1 (ce se găsește pe cromozomul 8), atât în cultura celulară cât și la un model de șoareci. Au descoperit că reducerea activității (expresiei) genei a dus la reducerea metastazelor.
Această constatare a fost valabilă în cazul pacienților investigați în cadrul studiului, și care au fost urmăriți pe o perioadă de 10 ani, precum și în cazul modelelor de șoareci și in-vitro. Cu toate acestea, cercetătorii avertizează că sunt necesare investigații suplimentare pentru a vedea dacă descoperirea se aplică la toate tipurile de cancer de prostată. Există, de asemenea, unele descoperiri inițiale conform cărora această genă ar putea avea un efect și asupra altor tipuri de cancer.
Cercetătorul principal al studiului, Dr. Lisa Moris, de la Laboratorul de Endocrinologie Moleculară din Leuven, Belgia, a declarat: „Am reușit să arătăm că reglarea genei AZIN1 este strâns asociată cu riscul de răspândire a tumorii. Trebuie să facem mult mai multe cercetări cu privire la gena AZIN1 pentru a vedea dacă relația cu metastazele este în general aplicabilă cancerelor de prostată; există multe tipuri și cauze diferite ale cancerului de prostată, deci această constatare este încă departe de orice aplicație clinică”.
Cercetătorii analizează în prezent ce face exact gena AZIN1, pentru a vedea dacă pot găsi o modalitate de a o regla în cazul cancerelor din viața reală. Experimentele aflate în derulare se concentrează pe identificarea mecanismelor prin care gena AZIN1 reglează și/sau induce un mediu pro-metastatic. Acest lucru este încă departe de orice aplicație clinică, dar identificarea unei modalități de a controla riscul de răspândire al tumorii ar fi un pas semnificativ către controlul cancerului de prostată.
Cu mai bine de 10 ani în urmă, s-a descoperit influența unei proteine mici, AZIN1 (Antizyme Inhibitor 1), în transformarea celulelor și promovarea creșterii tumorii. Recent, a fost sugerat rolul pe care l-ar putea juca în progresia și metastazarea unei varietăți de tumori, inclusiv cancer de sân, colorectal, pulmonar și gastric. O parte din acest interes a apărut din cauza rolului AZIN1 în metilarea verucilor produse de HPV (Human Papilloma Virus) și a unei eventuale conexiuni cu malignitățile determinate de HPV.
Secretarul general adjunct al Societății Europene de Urologie, responsabil pentru știință, Prof. Dr. Arnulf Stenzl, a declarat: „Studiul de față arată ca un indiciu promițător pentru cancerele de prostată, care sunt agresive și metastazante. Într-un moment în care peste 80% din toate cazurile de cancer de prostată sunt diagnosticate într-un stadiu localizat, iar valoarea unui tratament devine discutabilă la unii pacienți, studii precum acesta sunt importante. Aceste investigații pot clarifica care pacienți ar trebui să beneficieze de tratament imediat și direcționat, și care să beneficieze de supraveghere activă. Rezultatele acestui studiu ne pot oferi, de asemenea, un indiciu pentru țintirea AZIN1 pentru a preveni metastazele”.
Mai multe despre cancerul de prostată
Cancerul de prostată este cea mai frecventă formă de cancer la bărbații de peste 50 de ani, iar incidența bolii crește odată cu înaintarea în vârstă. În fiecare an sunt aproximativ 400.000 de cazuri noi în Europa și 76.000 de decese anual, iar peste un milion de bărbați europeni se supun anual biopsiilor necesare pentru diagnosticarea cancerului de prostată.
Cancerul de prostată se dezvoltă în general foarte lent. Adesea în faza timpurie nu prezintă deloc simptome. Cancerul de prostată avansat îi poate face pe bărbați să urineze mai frecvent sau să aibă un jet mai slab al urinei, însă aceste simptome pot fi provocate și de afecțiuni benigne ale prostatei.
Majoritatea cancerelor de prostată sunt detectate după un test de verificare a concentrației sanguine de antigen specific prostatei (PSA). În cazul în care concentrația de PSA din sânge este crescută, medicul va recomanda mai multe teste pentru a afla ce anume provoacă creșterea. Pe baza acestor rezultate, medicul poate recomanda o biopsie de prostată, fiind singurul test care poate confirma diagnosticul de cancer de prostată.
Cancerul de prostată localizat este cunoscut pentru heterogenitatea sa în evoluția clinică, ceea ce a dus la substratificărea pe scară largă a cancerului de prostată în funcție de risc: risc scăzut, intermediar și cu risc ridicat. Cu toate acestea, această clasificare încă nu reușește să distingă cu exactitate între pacienții care vor dezvolta boală metastatică și cei la care boala nu se va răspândi.
Ar fi un pas important înainte dacă am putea identifica acele aberații genomice care duc la răspândirea metastatică a tumorii primare, deoarece ar putea fi utilizate pentru prognostic și abordări terapeutice țintite.
„În Europa, un bărbat din zece va dezvolta, la un moment dat în cursul vieții, cancer de prostată. De aceea, orice bărbat cu vârsta de peste 50 de ani sau chiar de 45 de ani, în cazul celor care au persoane diagnosticate cu cancer de prostată în familie, ar trebui să facă anual testele specifice CP – un tușeu rectal și o analiză de sânge pentru determinarea valorii antigenului specific prostatic (PSA)” – a afirmat Conf. Dr. Laurenția Galeș, medic primar oncologie medicală – Institutul Oncologic “Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” Bucureşti.
În România se înregistrează anual aproximativ 2.000 de decese generate de cancerul de prostată, această afecțiune fiind a treia cea mai comună cauză de mortalitate în rândul bărbaților, după cancerul pulmonar și cel colorectal.
Din punct de vedere al gradului de informare al românilor, sănătatea bărbatului și cancerul de prostată rămân în continuare două subiecte tabu în familiile românilor. Însă nu numai în România se regăsește problema informării deficitare a publicului, ci și la nivel european. Conform unui studiu realizat în 2018 de Asociația Europeană de Urologie (EAU) și prezentat cu ocazia Săptămânii Europene a Urologiei, numai 27% dintre bărbați recunosc simptomele cancerului de prostată și numai 22% sunt capabili să identifice corect prostata.
Citește și:
- Apalutamida, aprobată în UE pentru tratamentul cancerului de prostată hormono-rezistent la pacienții cu risc înalt de a dezvolta metastaze
- FDA a aprobat a doua indicație pentru apalutamidă – tratamentul pacienților cu cancer de prostată metastatic sensibil la castrare
- #EAU19. Testosteronul încetinește recidiva cancerului de prostată la pacienții cu risc scăzut