Pasă, șut, gol și… infarct. Meciurile de fotbal, factor de risc cardiovascular
7 august 2020: UEFA Champions League este reluat. Campionatul a fost suspendat în luna martie din cauza izbucnirii pandemiei COVID-19. Patru dintre cele 8 meciuri au fost deja jucate. Ce implicații ar putea avea un astfel de eveniment pentru sănătatea inimii tale?
Echipa ta favorită de fotbal a pierdut un meci important? Potrivit cercetărilor publicate pe EAPC Essentials 4 You, o platformă științifică a Societății Europene de Cardiologie, bărbații pot suferi un infarct miocardic atunci când echipa lor pierde un meci de fotbal.
„Studiul nostru arată că rezultatele slabe ale echipei locale de fotbal profesionist au coincis cu mai multe infarcturi miocardice în rândul rezidenților de sex masculin. Concluziile sugerează că stresul mental și emoțional al înfrângerii poate provoca evenimente cardiace”, a declarat autorul studiului, Dr. Lukasz Kuzma, de la Universitatea Medicală din Bialystok, Polonia.
Studiul a examinat legătura dintre performanțele echipei de fotbal Jagiellonia Bialystok și internările pentru sindroame acute coronariene. Clubul este cunoscut pentru grupul său mare de suporteri pasionați – o medie de 17.174 de suporteri/meci în sezonul 2016-2017 – care se identifică puternic cu echipa.
Studiul a inclus 10.529 de pacienți cu sindroame coronariene acute (infarct miocardic și angină pectorală instabilă) internați la Spitalul Clinic al Universității Medicale din Bialystok între 2007 și 2018. Acesta a fost singurul centru din oraș cu servicii de cardiologie invazivă disponibile 24/24h în această perioadă. Vârsta medie a pacienților a fost de 66,6 ani și 62% dintre ei au fost bărbați.
Echipa a jucat 451 de meciuri naționale și europene în perioada de studiu. A doua zi după ce echipa a pierdut un joc pe teren propriu, s-a înregistrat o creștere de 27% a internărilor masculine pentru sindroamele coronariene acute. Nu s-a găsit nicio asociere la femei.
„Emoțiile puternice pot induce atacuri de cord, iar studiul nostru indică faptul că pierderea unui meci de acasă poate afecta suporterii. Fanii, în special bărbați cu stiluri de viață nesănătoase, ar trebui să facă un antrenament regulat și să evite fumatul și consumul excesiv de alcool. Acești pași sunt cheia pentru susținerea echipei preferate, atât timp cât doriți, fără a vă deteriora propria sănătate”, a spus dr. Kuzma.
În România, conform unui studiu de piață realizat de Gazeta Sporturilor, 48% dintre bărbații care s-au declarat fanii unei echipe de fotbal românești fac sport zilnic sau aproape zilnic, în timp ce 37,4% nu fac sport aproape deloc. Procentele sunt relevante în contextul în care noi date atestă faptul că fotbalul este un subiect „aproape de inimă” pentru mulți bărbați, iar stilul lor de viață include doar activitatea fizică urmărită pe ecran, provocând astfel complicații cardiovasculare.
Conform datelor de pe statista.com, în anul 2018 la nivel mondial, 63% dintre fanii Campionatului Mondial de Fotbal (FIFA World Cup) au fost bărbați și doar 37% femei.
Alte studii care subliniază implicațiile cardiovasculare pentru fanii înrăiți ai fotbalului
Un studiu din 2011 sugerează că un meci pierdut al echipei favorite în Super Bowl (Campionatul de fotbal american din SUA) este asociat cu creșterea ratelor de deces din cauze cardiovasculare atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Eșecul echipei care a pierdut Super Bowl a fost asociat cu o creștere de 15% a tuturor deceselor din cauze cardiovasculare la bărbați și cu o creștere de 27% la femei.
Un alt studiu, publicat în Jurnalul Canadian de Cardiologie a constatat că pulsul oamenilor a crescut cu 75% când au urmărit un meci de hochei la televizor și cu 110% când au vizionat un meci din tribună – echivalent cu stresul cardiac al efectuării de exercițiu fizic intens.
De asemenea, un studiu din 2008, publicat în New England Journal of Medicine, a concluzionat că „vizionarea unui meci de fotbal stresant mai mult decât dublează riscul unui eveniment cardiovascular acut”.
Influența stilului de viață asupra riscului de infarct miocardic și recuperării
„La fiecare 30 de minute, un român suferă un infarct, iar unul din zece români nu supraviețuiește. Cei care supraviețuiesc fie au apelat rapid 112, fie au trecut prin programele naționale de coronarografie. A doua categorie sunt cei care vin după 10-12 ore de la infarct și nu mai beneficiază de programul de coronografie. A treia categorie nu își dau seama că au făcut un infarct, iar cea de-a patra categorie nu are simptome”, declara Dr. Gabriela Sârcă, medic cardiolog în cadrul Fundației „Pop de Popa” pentru Ocrotirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare (FOBAC), în cadrul evenimentului campaniei „Câte vieți are inima ta?” – anul 2017
Factorii de risc ca fumatul, diabetul zaharat, regimul alimentar și stilul de viață sedentar trebuie atent monitorizați de către pacient, după cum spune Dr. Gabriela Sârcă: „Fumatul deteriorează cel mai puternic vasul de sânge. 20 de țigări pe care le fumează un bărbat, zilnic, cresc riscul de infarct de 7 ori, iar în cazul unei femei care fumează între 3 și 5 țigări pe zi, riscul crește de 2 ori. Un alt factor de risc este diabetul zaharat. (…) Există un echilibru între energia pe care o consumi și energia pe care o aduci prin alimentație, iar dacă nu este păstrat raportul, apare dezechilibrul, apar bolile metabolice care sunt în directă legătură cu pancreasul și apare diabetul zaharat (…)”.
Un studiu publicat în Jurnalul European de Cardiologie Preventivă al ESC a evaluat corelația dintre perioada zilei în care se servește masa și abilitatea individului de a se recupera după un infarct miocardic. Persoanele care sar peste micul dejun și mănâncă aproape de ora de culcare au experimentat complicații mai grave în urma unui infarct miocardic, comparativ cu persoanele care nu au acest obicei. De asemenea, cazurile de infarct miocardic sunt mai frecvente în zonele cu acces crescut la restaurante tip fast-food, conform unui studiu prezentat în cadrul Congresului Anual de Cardiologie din Australia – încă o dovadă a influenței stilului de viață asupra sănătății inimii.
Așadar, mâncarea nesănătoasă, consumată seara târziu, favorizează riscul de IM și îngreunează recuperarea după un astfel de episod. Concluzia este importantă pentru fanii fotbalului, deoarece meciurile sunt de obicei difuzate seara târziu, iar obiceiul dictează ca urmărirea meciului să fie însoțită de mâncatul unei gustări nu tocmai sănătoase, iar în unele cazuri, de consumul de alcool.
Semnele și simptomele IM
Majoritatea deceselor survenite în urma unui infarct miocardiac au loc în primele ore de la debutul simptomatologiei. Începerea promptă a tratamentului este esențială pentru restabilirea fluxului sanguin prin arterele blocate și salvarea vieții. Principalul motiv de întârziere pentru a ajunge la spital și a beneficia de asistență medicală corespunzătoare este timpul necesar pacienților pentru a recunoaște, interpreta și reacționa la simptomele apărute.
Semnele și simptomele de alarmă prezente în infarctul miocardic acut constau în: disconfort toracic moderat până la sever, precum: durere în piept, gât, spate, stomac, umeri, care durează peste 15 minute. În general se asociază cu senzație de greață, transpirații reci, slăbiciune, dificultăți în respirație (dispnee), anxietate, frică.
Societatea Europeană de Cardiologie atenționează că îndemnul de „a rămâne acasă” în timpul pandemiei COVID-19 nu se aplică în cazul infarctelor miocardice acute. Persoanele care se confruntă cu simptome sugestive pentru un sindrom coronarian acut ar trebui să contacteze imediat serviciile de urgență. Apelul urgent din partea ESC vine în contextul în care spitalele din Europa și nu numai au raportat reduceri drastice ale internărilor pentru atacuri de cord.
Citește și:
- Exercițiul fizic de anduranță, efectuat regulat, ar putea scădea riscul complicațiilor pulmonare severe COVID-19. Impactul activității fizice asupra riscului de infecții respiratorii
- STUDIU. Activitatea fizică determină modificarea expresiei genice în cancerul de sân și ar putea scădea riscul de apariție a bolii
- Pacienții cu infarct miocardic trăiesc mai mult dacă au acces la resursele care au drept scop reabilitarea cardiacă