Dr. Marius Geantă, despre Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului @ Euronews România
Ziua de 2 noiembrie 2022 a marcat un nou moment istoric în domeniul oncologiei din România – promulgarea Legii prin care aprobă Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului. Mai puțin de 11 luni de când Planul a fost lansat (19 ianuarie 2022), Președintele Klaus Iohannis a anunțat, la Palatul Cotroceni, promulgarea Legii care creează cadrul de implementare al PNPCC.
Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a fost invitat alături de Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, Coordonatorul științific al Planului Național de Prevenire și Combatere a Cancerului, la Euronews România pentru a discuta implicațiile unui astfel de demers fără precedent în România. Printre subiectele dezbătute s-au regăsit importanța prevenției cancerului în România, pașii care trebuie urmați pentru implementarea cu succes a Planului Național de Prevenire și Combatere a Cancerului, precum și beneficiile concrete pentru cetățeni.
Demontarea percepției „cancerul este o maladie pe care nu ai cum să o eviți”
„Există intervenții care ajută la evitarea unor forme de cancer. De exemplu, vaccinarea împotriva virusului Papiloma, vaccinarea anti-HPV, protejează aproape 100% față de apariția cancerului de col uterin și protejează în proporție importantă și față de apariția altor tipuri de cancer, de exemplu cancerul de cap și gât. Acesta este doar un exemplu. Vaccinarea împotriva hepatitei B la fel, protejează față de apariția unui număr mare din cazurile de cancer hepatic.
Această percepție care există la nivelul populației, noi am măsurat-o și se traduce într-o rată ridicată a fatalismului în fața bolii. Cu alte cuvinte, studii pe care le-am făcut în anii anteriori și care au fundamentat, printre altele, nevoia Planului Național pentru Controlul Cancerului, arată că, din păcate 1 din 2 români consideră că diagnosticul de cancer înseamnă întotdeauna decesul, ceea ce nu este adevărat. Noi acum vorbim pe fondul inovațiilor din ultima decadă, inclusiv despre supraviețuire pe termen lung, ne ferim să folosim termenul de vindecare, dar cancerul s-a transformat într-o boală cronică, controlabilă pe termen lung, inclusiv pentru anumite tipuri care altădată reprezentau cu adevărat o condamnare.
Nivelul de educație, de cancer literacy cred că trebuie crescut în rândul populației, în paralel cu intervențiile care să spunem că țin de sistemul de sănătate publică, programele de screening, programele specifice de prevenție, diagnosticarea și tratamentul personalizat, inovator al formelor de cancer. Dacă noi vom avea aceste inovații disponibile, dar oamenii în continuare vor fi marcați de acest fatalism, de fapt asta va îngreuna atingerea obiectivelor pe care ni le propunem.
Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului va fi un succes dacă vom continua să colaborăm, să lucrăm împreună.”
De la prevenție la paliație
„Cred că Planul Național de Combatere a Cancerului poate ajuta în orice stadiu, inclusiv în componenta de paliație. Vorbea domnul profesor Achimaș-Cadariu, mai devreme, despre umanitate și empatie. Cred că zona paliației este zona în care putem să demonstrăm cel mai bine cele două atribute. Persoanele care suferă de cancer, care ajung în fază terminală, au dreptul la o moarte demnă, ceea ce nu se întâmplă, din păcate, în foarte multe situații. Planul, de altfel, așa și este gândit. Spuneam că este corelat cu Planul European de Cancer care are patru piloni: prevenția, screening-ul, diagnosticul, tratamentul și calitatea vieții pacienților. Deci, oricunde s-ar afla o persoană, fie că e în situația de a fi o persoană sănătoasă, eventual expusă unor anumite riscuri, ca urmare a implementării Planului de Cancer, ar putea beneficia de modalități de prevenție din ce în ce mai personalizate.
Sunt absolut convins că în următorii 3-5 ani de zile, această modalitate de intervenție – prevenția – va fi din ce în ce mai potrivită pentru fiecare dintre noi, ținând cont de riscurile individuale. Apoi, în funcție de grupurile de vârstă, momentan pentru anumite tipuri de cancer există posibilitatea acestor programe de screening care, trebuie să o spunem, până acum în România nu au funcționat sau au funcționat foarte puțin. Aici, într-adevăr, este un punct nevralgic, pentru că trebuie găsită o soluție de optimizare a lor. Probabil mergând pe tot acest traseu, în momentul diagnosticării precise a cancerului, acolo cred că se poate face diferența imediat. De altfel, PNPCC pune un interval, dacă nu greșesc, de 60 de zile maximum de la apariția simptomelor și până la formularea completă și precisă a diagnosticului. Spre comparație, pentru unele tipuri de cancer pulmonar se ajunge până la 6 luni pentru diagnosticare în acest moment. Vă dați seama cât timp se pierde și câte oportunități de intervenție. Optimizarea tratamentului poate face diferența pentru pacienți.”
Citește și:
- Cancer Over Time – platforma OMS care permite vizualizarea interactivă a statisticilor privind cancerul din ultimii 65 de ani. Cum arată trendurile în România?
- Screeningul anual prin RMN, inițiat de la 30 de ani, ar putea reduce mortalitatea prin cancer de sân cu mai mult de 50% pentru femeile care au mutații la nivelul genelor ATM, CHEK2 și PALB2
- SISH, algoritmul AI care poate identifica formele rare de cancer din imagini de înaltă rezoluție moleculară ale biopsiilor