Esențial în Sănătate Publică. Cazurile de rujeolă au crescut la nivel global din cauza acoperirii vaccinale insuficiente
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial în sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19, dar și al altor boli infecțioase emergente care amenință sănătatea la nivel local și internațional.
Știrile săptămânii 20 – 26 noiembrie 2023
Rujeola reprezintă în continuare o amenințare de sănătate publică globală din cauza acoperirii vaccinale insuficiente
La nivel mondial, numărul de cazuri de rujeolă a crescut în 2022 cu 18%, iar numărul de decese cu 43%, în comparație cu anul 2021. Aceste procente înseamnă aproximativ 9 milioane de cazuri și peste 135 000 de decese, conform CDC (Centers for Disease Control and Prevention) din Statele Unite.
Rujeola poate fi prevenită prin vaccinare. Deși la nivel mondial a fost înregistrată o ușoară creștere a acoperirii vaccinale în 2022 față de 2021, 33 de milioane de copii au ratat administrarea uneia dintre cele două doze de vaccin împotriva rujeolei, necesare pentru a asigura protecția față de acest virus. Acoperirea vaccinală ar trebui să fie minim 95%, însă pentru prima doză este de 83%, iar pentru a doua doză de vaccin este de 74%.
În acest context, Organizația Mondială a Sănătății, împreună cu CDC, îndeamnă autoritățile naționale să intensifice eforturile de a vaccina toții copiii împotriva rujeolei. De asemenea, recomandă investițiile în sistemele de supraveghere și capacitatea de răspuns la apariția unor noi focare de rujeolă.
Statele cu venituri scăzute, unde riscul de deces cauzat de rujeolă este cel mai ridicat, au cea mai redusă acoperire vaccinală, de doar 66%.
Anumite microorganisme de pe piele inhibă creşterea bacteriilor rezistente la antibiotice
Romsacin, o substanţă de tip bacteriocină, produsă de Staphylococcus haemolyticus, inhibă multiplicarea bacteriilor rezistente la antibiotice, conform unui studiu publicat în Microbiology Spectrum. Romsacin a fost activ împotriva unor variate bacterii de tip Gram pozitiv, inclusiv celor clasificate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii drept patogeni prioritari, precum Staphylococcus aureus meticilino-rezistent (MRSA) şi Enterococcus faecium rezistent la vancomicină (VRE). Bacteriocina a eradicat, de asemenea, structurile de tip biofilm alcătuite din Staphylococcus haemolyticus, Staphylococcus epidermidis, MRSA şi VRE.
Deşi sunt disponibile variate antibiotice pentru tratamentul infecţiilor bacteriene, rezistenţa în rândul acestor microorganisme este din ce în ce mai răspândită. Astfel, se ajunge în situaţia în care nu mai există opţiuni terapeutice eficace pentru numeroase cazuri de infecţii.
Consecinţa acestui fenomen este reprezentată de decesul a peste un milion de persoane în fiecare an din cauza rezistenţei la antibiotice. Limitarea dezvoltării rezistenţei la antibiotice, precum şi identificarea unor noi compuşi medicamentoşi care pot să inhibe creşterea bacteriană sunt prioritare în prezent.
Staphylococcus haemolyticus este o bacterie care face parte din flora cutanată umană, însă poate determina infecţii, adesea de tip nosocomial. Nu toate tulpinile de S. haemolyticus prezente la nivel cutanat produc bacteriocina recent descoperită. Pe baza romsacin ar putea fi dezvoltată o nouă terapie pentru infecţii, însă, în acest moment, nu este cunoscut dacă această substanţă ar putea fi eficace şi sigură în contextul administrării la oameni.
Ce impact a avut pandemia COVID-19 asupra calităţii somnului?
Pandemia COVID-19 a determinat diverse modificări asupra somnului, atât negative, cât şi pozitive, conform rezultatelor studiului ICOSS prezentat în cadrul World Sleep Congress 2023. Aceste schimbări au fost asociate proceselor fiziologice determinate de infecţia virală, precum şi izolării sociale şi modificărilor consecutive ale rutinei. Cea mai ridicată creştere a numărului de cazuri de tulburări de somn în cursul pandemiei a fost raportată în Canada (33%), urmată de Brazilia (18%) şi Statele Unite (14%).
- insomnia este una dintre principalele simptome care persistă mai mult de 3 luni după infecţia cu SARS-CoV-2
- riscul de long COVID a fost mai ridicat la pacienţii cu istoric de insomnie, iar pacienţii cu long COVID au avut risc mai crescut de insomnie
- în urma administrării a două doze de vaccin de tip ARN mesager împotriva SARS-CoV-2, persoanele care au dormit mai puţin de 6 ore pe noapte au fost mai puţin protejate împotriva simptomelor persistente în urma infecţiei cu SARS-CoV-2
Studiul ICOSS (International COVID-19 Sleep Study) a evaluat impactul pandemiei COVID-19 asupra somnului, ritmului circadian şi asupra unor afecţiuni variate legate de somn, în anii 2020 şi 2021. La acest studiu au participat peste 22 000 de persoane din 14 ţări din Europa, Asia, America de Nord şi America de Sud.
În Brazilia, modificările asociate schimbărilor de rutină determinate de pandemie au variat între diverse grupuri demografice. Spre exemplu, adolescenţii s-au culcat şi s-au trezit mai târziu în urma trecerii la învăţământul online, iar în rândul persoanelor care lucrează în sistemul sanitar, calitatea somnului a fost sever afectată, cu creşterea episoadelor de insomnie şi alte tulburări ale somnului.
Care sunt factorii de risc pentru forme severe de COVID-19 la copii?
Copiii care au afecțiuni preexistente, precum bolile cardiace sau pulmonare, au risc dublu de forme acute severe de COVID-19, conform unui studiu publicat în Hospital Pediatrics. În categoria de vârstă sub 5 ani, cel mai ridicat risc a fost asociat cu vârstelor mai mici de 2 ani. Riscul de forme severe a fost redus prin vaccinare, scăzând astfel probabilitatea de deces sau internare în unitățile de terapie intensivă.
Studiul derulat în cadrul Statelor Unite la nivel național a inclus datele a peste 165 000 de copii cu vârste sub 18 ani care au fost diagnosticați cu COVID-19 în perioada ianuarie 2020 – ianuarie 2022. Dintre aceștia, aproape 2% au fost internați pentru complicații, aproape 2% au fost internați în unități de terapie intensivă sau au avut nevoie de suport respirator intensiv și peste 30 de copii au decedat.
S-a constatat că acei copii care locuiesc în regiunile din sudul Statelor Unite au risc de forme severe de COVID-19 triplu față de cei care provin din alte regiuni. Aceste diferențe ar putea fi determinate de factori precum clima, rata de vaccinare, implicarea autorităților de sănătate publică etc.
Durerile în piept sunt frecvente la pacienţii cu long COVID, însă rareori tratate
Durerile în piept sunt prezente la aproape 90% dintre pacienţii cu long COVID şi pot persista mai mulţi ani după infecţia cu SARS-CoV-2, conform rezultatelor unei analize precoce din cadrul unui studiu prezentat la întâlnirea Annual Pain Medicine Meeting, organizată de ASRA (American Society of Regional Anaesthesia and Pain Medicine).
Dintre pacienţii infectaţi cu SARS-CoV-2, 87% prezintă simptome care se manifestă la aproximativ 12 săptămâni de la infecţia iniţială şi persistă minim 2 luni. Analiza de tip retrospectiv a inclus peste 100 de pacienţi care au raportat dureri în piept timp de 3-6 luni după infecţia cu COVID-19 şi care au continuat să se manifeste încă 3-6 luni după prezentarea la medic, dar care nu au avut astfel de dureri înainte de infecţie. Majoritatea acestor persoane au fost supraponderale sau obeze la momentul infecţiei cu SARS-CoV-2.
Peste 50% dintre pacienţii incluşi în studiu au vizitat camera de gardă minim o dată pentru dureri în piept. Durerea a fost descrisă drept intermitentă şi inconstantă, ceea ce a limitat posibilitatea unor intervenţii terapeutice adecvate şi prompte. Nu a fost identificată o metodă standardizată pentru tratamentul sau managementul durerii în piept în contextul long COVID.