STUDIU. Exercițiile fizice, alături de scăderea în greutate cu doar 10%, dublează sensibilitatea la insulină la persoanele cu obezitate, reducând riscul de diabet

  • Diabet
  • Health literacy



La finalul anului 2022, un studiu care a inclus 70 de perechi de gemeni demonstra că exercițiile fizice și sportul (efectuate în mod regulat) modifică în mod pozitiv epigenomul uman, reducând riscul de boli metabolice prin modificarea genelor care reglează expresia acestor markeri.

Un nou studiu, publicat la finalul iunie 2023 în Nature Metabolism, efectuat la Universitatea de Medicină Washington din St. Louis, demonstrează că exercițiile fizice efectuate cu regularitate, alături de scăderea cu 10% a greutății corporale, dublează sensibilitatea la insulină, în comparație cu doar pierderea în greutate. Sensibilitatea crescută la insulină are implicații importante pentru sănătate, scăzând riscul de diabet de tip 2 și boli coronariene.

abonare

Un alt studiu, tot din 2023, arăta că exercițiile fizice intense scad riscul de diabet de tip 2 indiferent de predispoziția genetică. În aceeași perioadă, o lucrare de la Universitatea din Copenhaga arăta că rezistența la insulină este frecventă la pacienții cu cancer și stimulează creșterea tumorală, subliniind încă odată nevoia de a oferi atenție sporită acestui biomarker.

„Obezitatea face ca organismul să fie rezistent la capacitatea insulinei de a scădea producția de glucoză de către ficat și de a crește absorbția de glucoză în țesutul muscular scheletic, ceea ce duce la o creștere a concentrațiilor de glucoză din sânge. Rezistența la insulină este un factor major care cauzează diabet de tip 2, boala ficatului gras nealcoolic și niveluri lipidice anormale în sânge. Am demonstrat în acest studiu că exercițiile fizice, alături de pierderea în greutate determină o îmbunătățire semnificativă a sensibilității la insulină, reducând astfel riscul de a dezvolta diabet și ameliorând impactul bolilor metabolice legate de obezitate într-un grad mult mai mare decât este posibil doar cu pierderea în greutate”, a declarat autorul principal Dr. Samuel Klein, Director al Centrului pentru Nutriție Umană din cadrul Universității, în comunicatul emis.

Cei 16 voluntari din studiu erau obezi, cu un indice de masă corporală (IMC) variind de la 30 (pragul pentru obezitate) la 49, aveau prediabet și rezistență la insulină. Opt dintre voluntari au fost puși într-un grup care a ținut doar dietă alimentară și au pierdut 10% din greutatea corporală. Ceilalți opt au ținut și dieta, pierzând 10% din greutatea corporală, dar au urmat și un program de exerciții sub supraveghere, câteva zile în fiecare săptămână.

De notat că, potrivit mai multor studii recente, utilizarea IMC pentru încadrarea în categoriile de obezitate este o metodă slabă, care omite cazuri, însă mai durează până colectarea datelor va fi actualizată pentru a ține seama de noi metode de clasificare.

Studiul a implicat analize detaliate ale modificărilor metabolice ale musculaturii și grăsimii corporale înainte și după scăderea în greutate. Îmbunătățirea mai mare a sensibilității la insulină a fost însoțită de expresia musculară crescută a genelor implicate în biogeneza mitocondrială, metabolismul energetic și angiogeneză (procesul de formare al vaselor de sânge) în grupul Dietă+Exerciții.

Biogeneza mitocondrială este procesul prin care celulele cresc performanța mitocondriilor, considerate uzinele energetice ale celulei. De-a lungul timpului, au existat dovezi că antrenamentele de rezistență fizică induc niveluri mai mari de conținut mitocondrial, ceea ce duce la absorbția crescută de glucoză de către mușchi. Biogeneza mitocondrială este activată de numeroase căi diferite de semnalizare în perioadele de stres celular sau ca răspuns la stimulii de mediu, cum sunt exercițiile aerobice.

Nu au existat diferențe între cele două grupuri de intervenție în ceea ce privește aminoacizii cu lanț ramificat din plasmă sau markerii inflamației. În plus, ambele intervenții au provocat modificări similare în microbiomul intestinal.

Citește și: