articole scrise de Dr. Monica Dugăeșescu

Dr. Monica Dugăeșescu a absolvit Facultatea de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București în 2020. În urma obținerii a două burse Erasmus Traineeship, a studiat și a lucrat în laboratoare de analize medicale și de cercetare din străinătate. În prezent urmează rezidențiatul în specialitatea medicină de laborator, în cadrul Institutului Clinic Fundeni.

Principalele sale interese sunt reprezentate de biologia moleculară, genetică, oncologie, virusologie, imunologie, cercetare medicală, educație medicală și voluntariat în departamente științifice sau de educația medicală ale societăților cu profil medical. S-a alăturat echipei Raportul de Gardă în anul 2020 și abordează subiecte precum medicina personalizată, altfel despre cancer, health literacy și accesul la inovații medicale.

STUDIU. Secvențierea rapidă a întregului genom poate ghida decizia clinică la 2 din 3 copii internați în secțiile ATI

Secvențierea rapidă a întregului genom în unităţile de terapie intensivă pediatrică depistează cauza bolii la două treimi dintre copiii internați în stare gravă fără un diagnostic cert, conform unui studiu prezentat în cadrul Critical Care Congress 2023, organizat de SCCM (Society of Critical Care Medicine). Managementul cazului a fost schimbat la o treime dintre aceşti […]

---

STUDIU. Persoanele care se înroșesc la față când consumă alcool au un risc genetic crescut de boală coronariană

Consumul de alcool, chiar şi în cantităţi reduse, la persoanele care au o variantă genetică asociată cu afecţiuni caracterizate prin disfuncţie endotelială, creşte suplimentar riscul de boală coronariană, conform unui studiu publicat în Science Translational Medicine. Polimorfismul genic ALDH2*2 scade activitatea enzimei alcool dehidrogenaza 2 (ALDH2) şi prezenţa sa determină vasodilataţie la consumul de alcool, […]

---

Rebyota: prima terapie bazată pe microbiotă fecală aprobată în SUA pentru pacienţii cu infecţii recurente cu Clostridioides difficile

Primul produs terapeutic bazat pe microbiotă fecală a fost aprobat de către U.S. Food and Drug Administration (FDA) pentru tratamentul infecţiilor recurente cu Clostridioides difficile (nomenclatură anterioară: Clostridium difficile), la care antibioticele tradiţionale nu sunt eficace. Rebyota a fost dezvoltată de Ferring Pharmaceuticals şi se adresează persoanelor care au minim 18 ani, după finalizarea unui […]

---

Esențial Covid-19. Prima variantă virală cu care are contact sistemul imun modelează răspunsul la infecţiile cu noi tulpini

Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19 și alte amenințări de sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19, dar și al altor patogeni care amenință sănătatea la nivel local și internațional. Accesează Esențial Covid-19 de săptămâna aceasta. Săptămâna 17-22 ianuarie 2023: Pandemia COVID-19 a crescut, în primă fază, interesul populaţiei […]

---

Femeile la risc de preeclampsie sau alte complicaţii ale sarcinii ar putea fi diagnosticate precoce pe baza unor noi biomarkeri multiomici

Femeile care vor dezvolta complicaţii severe pe parcursul sarcinii, precum preeclampsia, diabetul gestaţional şi colestaza intrahepatică, ar putea fi depistate precoce cu ajutorul unor noi biomarkeri. Analiza transcriptomului, proteomului, metabolomului, lipidomului şi microbiomului a indicat acele modificări moleculare care se asociază puternic cu aceste afecţiuni. Dezvoltarea unor teste precise şi simple pe baza acestora, avand […]

---

Terapia genică fidanacogene elaparvovec reduce cu 71% rata sângerărilor anuale la pacienții cu hemofilie B severă

Terapia genică fidanacogene elaparvovec are o eficacitate ridicată şi un profil de siguranţă favorabil, în urma administrării la bărbaţii adulţi cu hemofilie B de la moderat severă la severă, conform rezultatelor studiului clinic de fază III anunţate de Pfizer, compania care a dezvoltat noul tratament. Administrarea unei doze unice din această terapie a scăzut cu […]

---

Pacienții cu limfom difuz cu celule B mari care vor răspunde la terapia celulară CAR-T ar putea fi selectați pe baza unui biomarker imunologic

Caracterizarea imunofenotipică a limfocitelor pacienţilor cu limfom difuz cu celule B mari (forme refractare sau cu recăderi) poate indica dacă terapia celulară CAR-T (chimeric antigen receptor T) va avea succes, conform unui studiu publicat în Frontiers in Immunology. Unii dintre pacienţii cu acest tip de limfom prezintă un număr scăzut de limfocite, care pot prezenta […]

---

STUDIU. Compoziția microbiomului intestinal explică de ce anumite persoane cresc în greutate deși au un aport caloric scăzut

Diversitatea şi compoziţia microbiomului intestinal se asociază cu masa corporală, timpul de tranzit intestinal şi cu energia reziduală din scaun, conform unui studiu publicat în Microbiome. Persoanele care au avut o diversitate mai scăzută a bacteriilor intestinale au avut şi o greutate semnificativ mai ridicată, deşi tranzitul intestinal al acestora a fost mai rapid, contrar […]

---

Tehnologia CRISPR, utilizată cu succes la pacienţii cu neoplazii solide pentru a creşte capacitatea celulelor imune de a recunoaşte cancerul

O nouă terapie celulară adoptivă (adoptive cellular therapy, ACT) împotriva cancerului, care utilizează tehnologia CRISPR pentru a îndepărta şi introduce gene într-un singur pas în limfocitele T umane, a fost administrată cu succes la pacienţi cu neoplazii solide în cadrul primului studiu clinic de acest tip. Editarea genică a avut scopul de a creşte capacitatea […]

---

STUDIU. Un nou mecanism de transfer al genelor între microbiomul mamei şi cel al copilului influențează dezvoltarea sistemului nervos și a celui imun

Microorganismele de la nivelul tractului digestiv matern influenţează dezvoltarea microbiomului intestinal al copilului, prin intermediul unor elemente genetice mobile, chiar şi în absenţa transmiterii persistente a bacteriilor. Acestea sunt rezultatele unui studiu publicat în Cell, care oferă o perspectivă unică asupra dezvoltării microbiomului intestinal şi metabolomului fetal, cu implicaţii asupra dezvoltării sistemului imun şi sistemului […]

---