articole scrise de Dr. Monica Dugăeșescu

Dr. Monica Dugăeșescu a absolvit Facultatea de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București în 2020. În urma obținerii a două burse Erasmus Traineeship, a studiat și a lucrat în laboratoare de analize medicale și de cercetare din străinătate. În prezent urmează rezidențiatul în specialitatea medicină de laborator, în cadrul Institutului Clinic Fundeni.

Principalele sale interese sunt reprezentate de biologia moleculară, genetică, oncologie, virusologie, imunologie, cercetare medicală, educație medicală și voluntariat în departamente științifice sau de educația medicală ale societăților cu profil medical. S-a alăturat echipei Raportul de Gardă în anul 2020 și abordează subiecte precum medicina personalizată, altfel despre cancer, health literacy și accesul la inovații medicale.

In situ genomic sequencing: prima tehnologie care permite secvențierea genomică direct la nivelul celulelor

O nouă tehnică permite secvențierea genomică direct în celule intacte, conform unui studiu realizat de specialiști de la Institutul pentru Cercetarea Creierului McGovern, Departamentul de Celule Stem și Biologie Regenerativă al Universității Harvard și Broad Institute al MIT și Harvard. Tehnica utilizată integrează tehnologia de secvențiere a ADN-ului cu microscopia, reușind să identifice cu exactitate […]

---

FDA a aprobat evinacumab pentru tratamentul hipercolesterolemiei familiale homozigote

U.S. Food and Drug Administration (FDA) a aprobat Evkeeza (evinacumab-dgnb) pentru a fi utilizat ca medicație adăugată celorlalte terapii care scad LDL-colesterolul (LDL-C) în rândul adulților și pacienților pediatrici în vârstă de minimum 12 ani, diagnosticați cu hipercolesterolemie familială homozigotă (HoFH). Evinacumab a fost dezvoltat de Regeneron Pharmaceuticals și reprezintă prima terapie de tip inhibitor […]

---

STUDIU. 20% din variabilitatea răspunsului la terapia oncologică bazată pe inhibitori ai punctelor de control este determinată de componenta genetică

Imunoterapia cu inhibitori ai punctelor de control (checkpoint inhibitors) a devenit un pilon important în tratamentul cancerului. Totuși, beneficiile clinice aduse de aceste terapii se regăsesc la aproximativ 15% dintre pacienți. O provocare actuală este identificarea persoanelor care vor răspunde la inhibitorii punctelor de control. Un studiu recent, realizat de cercetătorii de la Universitatea din […]

---

#WCLC2020. Diagnosticarea cazurilor noi de cancer pulmonar a scăzut cu 38% în timpul pandemiei COVID-19

Diagnosticarea cazurilor noi de cancer pulmonar a scăzut cu 38% în timpul pandemiei COVID-19, iar mortalitatea la 30 de zile a fost mai ridicată, conform unui studiu retrospectiv desfășurat în Spania. Au fost comparate datele colectate de la 162 de cazuri de cancer pulmonar diagnosticate în două perioade: ianuarie-iunie 2019 și ianuarie-iunie 2020. Cercetătorii au […]

---

#WCLC2020. Combinația pembrolizumab – chimioterapie standard dublează supraviețuirea globală la 4 ani pentru pacienții cu cancer pulmonar non-microcelular metastatic, în linia I de tratament

Terapia cu pembrolizumab (Keytruda, Merck) și pemetrexed/chimioterapie cu derivați de platină dublează supraviețuirea la pacienții cu cancer pulmonar non-microcelular (NSCLC), subtipul non-scuamos, în comparație cu administrarea chimioterapiei standard, conform rezultatelor studiului Keynote-189. Rezultatele prezentate pe 28 ianuarie 2021 în cadrul Conferinței Mondiale despre Cancerul Pulmonar 2020 (WCLC2020,World Conference on Lung Cancer) provin din urmărirea pe […]

---

STUDIU. Gemenii monozigoți acumulează diferențe genetice începând din perioada de dezvoltare intrauterină

Modificările care apar în replicarea ADN-ului în stadiile precoce ale dezvoltării intrauterine determină apariția de diferențe între gemenii monozigoți, încă de dinainte de naștere, deși embriogeneza pornește de la același material genetic. Studiul care demonstrează existența acestor modificări genetice precoce a fost publicat pe 7 ianuarie în Nature genetics și a fost realizat de cercetătorii de […]

---

Noi recomandări FDA pentru accelerarea dezvoltării de terapii personalizate pentru bolile rare

Progresele tehnologice și științifice din ultimii ani au contribuit masiv la creșterea numărului de medicamente dezvoltate și aprobate pentru tratamentul bolilor rare. În ultimii opt ani, U.S.Food and Drug Administration (FDA) a aprobat de două ori mai multe medicamente pentru boli rare, în comparație cu anii anteriori. O clasă de terapii care s-a dezvoltat semnificativ […]

---

UPDATE: Varianta B.1.1.7 a SARS-CoV-2, identificată și în România. Ce impact au noile variante asupra controlului pandemiei?

UPDATE 8 ianuarie 2021: Conform unei comunicări oficiale a Ministerului Sănătății, „una dintre tulpinile SARS-CoV-2 secvențiate în perioada 5-8 ianuarie 2021 la INBI Matei Balș se încadrează în varianta cu transmisibilitate crescută B.1.1.7 descrisă în Marea Britanie”. Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină, a declarat: „Identificarea tulpinii B.1.1.7, în premieră în România, trebuie […]

---

Analiza genomică a cancerului: de ce anumiți pacienți cu tumori avansate răspund mai bine la tratamentul oncologic standard?

Un studiu care a inclus 111 pacienți diagnosticați cu cancer pulmonar care au răspuns excepțional la chimioterapie a identificat modificările moleculare care ar putea determina un răspuns mai bun la terapia antineoplazică. Studiul a fost desfășurat de către cercetătorii afiliați Institutului Național al Cancerului din SUA (NCI, National Cancer Institute), în colaborare cu alte instituții, […]

---

Cum a fost posibilă dezvoltarea atât de rapidă a vaccinurilor contra COVID-19?

La mai puțin de un an de la raportarea primului caz de COVID-19, există deja un vaccin disponibil pentru prevenția acestei infecții, situație excepțională, fără precedent în lumea medicală. Vaccinul împotriva COVID-19, de tip ARNm, realizat de Pfizer/BioNTech a primit aprobare pentru utilizare în regim de urgență în Marea Britanie pe 2 decembrie și pe […]

---