Esențial în sănătate publică: analiza ECDC privind răspândirea bolilor infecțioase în urma cutremurelor din Turcia și Siria
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19 și alte amenințări de sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19, dar și al altor patogeni care amenință sănătatea la nivel local și internațional.
Accesează Esențial Covid-19 de săptămâna aceasta.
Știrile săptămânii 20-26 februarie 2023
ECDC: Bolile infecţioase ar putea să se răspândească accelerat în următoarele 2-4 săptămâni, în urma cutremurelor din Turcia şi Siria
Bolile cu transmitere fecal-orală, respiratorie sau prin contact direct ar putea să determine focare de infecţii în următoarele 2-4 săptămâni, în urma deplasării populaţiilor de supravieţuitori în urma cutremurelor din Turcia şi Siria, a anunţat ECDC (European Centre for Disease Prevention and Control). Afectarea infrastructurii pentru utilităţi a determinat un acces limitat la apă potabilă, igienă deficitară şi păstrarea şi prepararea alimentelor în condiţii necorespunzătoare, favorizând multiplicarea patogenilor.
Bolile infecţioase care reprezintă un pericol de răspândire accelerată sunt:
- Infecţiile gastrointestinale şi hepatice: holera, hepatita A, infecţiile cu norovirus, rotavirus, cele parazitare şi bacteriene. Holera este o ameninţare în mod particular, deoarece din septembrie 2022, există un focar în nord-vestul Siriei, unde au fost raportate mii de cazuri. Campania de vaccinare planificată a fost întreruptă de cutremure, fiind necesară reluarea şi accelerarea eforturilor de imunizare împotriva holerei.
- Infecţiile respiratorii: COVID-19, gripa şi bolile determinate de alte virusuri respiratorii. Acestea circulă în cantități moderate până la ridicate în zonele afectate de cutremure şi sunt favorizate suplimentar de sezonul rece şi de aglomeraţia inevitabilă din aşezările temporare. Copiii și vârstnicii sunt la risc de forme severe şi complicaţii.
- Bolile infecţioase prevenibile prin vaccinare: rujeola, varicela, meningita, poliomielita, tetanosul.
Accesul la asistență medicală, adăpost, apă potabilă și instalații adecvate de salubritate și igienă pentru supravieţuitori poate limita răspândirea bolilor infecțioase. Asigurarea continuității vaccinărilor de rutină este, de asemenea, esenţială. Pentru a identifica precoce focarele infecţioase, se impune înființarea unor sisteme de supraveghere de către instituţiile de sănătate publică. Comunicarea riscurilor şi implicarea comunităţii sunt importante pentru a asigura aplicarea măsurilor preventive adresate bolilor infecţioase în populaţiile de supravieţuitori.
ChatGPT şi managementul infecţiilor bacteriene: care sunt limitările aplicării tehnologiei în clinică?
Implementarea algoritmilor de tipul ChatGPT în practica clinică are anumie limitări care țin de deficiențe în conştientizarea situaţiei și inferenţa logică, putând pune în pericol siguranţa pacienţilor, conform unui studiu publicat în The Lancet. În același timp însă, ChatGPT a fost antrenat pe seturi de date suficient de mari și, deşi nu are acces la baze de date medicale specifice, oferă răspunsuri convingătoare la majoritatea întrebărilor (de nivelul unui studen în anul III la medicină). Această nouă tehnologie are potenţialul de a evolua rapid şi de a se integra în cadrul clinic, motiv pentru care autorii au propus un cadrul calitativ de evaluare a siguranţei acestor modele de inteligenţă artificială, aplicabil pentru diverse specialităţi medicale.
În cadrul studiului, ChatGPT a primit opt întrebări bazate pe scenarii ipotetice de cazuri de infecții, pentru a obţine sfaturi cu privire la terapia antimicrobiană. A fost evaluat caracterul adecvat al răspunsurilor oferite, consecvența, siguranța și implicațiile privind administrarea medicamentelor. În general, ChatGPT a recunoscut limbajul natural corespunzător şi a înţeles scenariile transmise. Situaţiile medicale serioase nu au fost bine distinse de cele mai puţin importante. ChatGPT a recunoscut factorii importanți din punct de vedere clinic atunci când au fost furnizate informații explicite, dar a omis problemele relevante în scenariile de complexitate ridicată.
Informațiile au fost consecvente și nu au fost repetate în același răspuns, dar sfaturile s-au schimbat uneori la întrebările repetate. Adesea, ChatGPT a menţionat că nu îşi asumă răspunderea şi a recomandat consultarea unui specialist în boli infecţioase. Capacitatea ChatGPT de a recunoaște contraindicațiile antimicrobienelor nu s-a corelat cu importanța acestora. Algoritmul a intrat în “moduri de eșec” în care au fost oferite în mod repetat sfaturi periculoase. ChatGPT și-a ignorat uneori propriile sfaturi și a ratat adesea indicațiile clinice privind siguranța pacienților, ceea ce a facilitat planuri de management inadecvate.
Vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 scade riscul de evenimente cardiovasculare după COVID-19
Riscul de efecte adverse cardiovasculare majore, precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral, la pacienţii infectaţi cu SARS-CoV-2 a fost scăzut cu 41% de vaccinarea completă şi cu 24% de vaccinnarea parţială, pe parcursul a peste 150 de zile post infecţie, conform unui studiu care va fi prezentat în cadrul Sesiunilor Ştiinţifice Anuale ale American College of Cardiology (ACC2023), organizată împreună cu Congresul Internaţional de Cardiologie al World Heart Federation în luna martie.
Chiar şi formele uşoare de COVID-19 pot să determine complicaţii cardiovasculare, din cauza tulburărilor de coagulare şi inflamaţiei din cursul infecţiei, acestea putând să apară tardiv faţă de infecţia acută cu SARS-CoV-2. Studiul a inclus datele de la aproape 2 milioane de persoane infectate cu SARS-CoV-2 din baza de date N3C (National COVID Cohort Collaborative database). Dintre aceştia, peste 200.000 au fost vaccinaţi împotriva COVID-19.
Scăderea riscului de complicaţii a fost mai pronunţată la persoanele cu comorbidităţi, precum diabet zaharat de tip 2, hipercolesterolemie, afecţiuni hepatice şi obezitate. Aceste rezultate indică importanţa vaccinării împotriva SARS-CoV-2 pentru a scădea mortalitatea şi morbiditatea asociată COVID-19, în special la persoanele cu afecţiuni preexistente.
STUDIU. Mortalitatea COVID-19, mai ridicată decât cea gripală la pacienţii spitalizaţi
Pacienţii spitalizaţi infectaţi cu varianta Omicron a virusului SARS-CoV-2 au avut un risc de deces cu 54% mai ridicat decât cei internați pentru gripă, conform unui studiu publicat în JAMA Network Open. Varianta Omicron asociază o mortalitate mai scăzută decât variante anterioare ale SARS-CoV-2, însă este mult mai ridicată decât cea a infecţiilor cu virusurile influenza A şi B. Rata spitalizării în unităţile de terapie intensivă a fost similară pentru COVID-19 şi gripă, de aproximativ 8%.
Studiul a inclus peste 5200 de pacienţi internaţi în spitale din Elveţia pentru COVID-19, cu varianta Omicron, sau gripă. 7% dintre pacienţii cu COVID-19 au decedat, faţă de 4,4% dintre pacienţii cu gripă. Mortalitatea COVID-19 a scăzut faţă de prima jumătate a anului 2020, când rata de deces a pacienţilor spitalizaţi cu infecţii SARS-CoV-2 a fost de 12,8%. Între timp, 98% din populaţia Elveţiei a fost vaccinată. Persoanele nevaccinate au avut un risc de deces prin COVID-19 dublu faţă de cei cu gripă. Mortalitatea infecţiilor cu SARS-CoV-2 a rămas superioară celei asociate gripei, deşi strategiile de management s-au îmbunătăţit de la debutul pandemiei COVID-19 şi virusul a evoluat între timp, apărând multiple variante virale.
CDC: Testarea pentru COVID-19 înainte de zborurile internaţionale scade numărul de persoane pozitive la întoarcerea în ţara de origine
Testarea pentru COVID-19 la plecarea în călătorii internaţionale a scăzut cu 52% numărul de probe pozitive pentru SARS-CoV-2 la întoarcere, conform unui raport al CDC (Centers for Disease Prevention and Control). Aceste rezultate, care provin din Programul de Supraveghere Genomică derulat de CDC, susțin testarea înainte de plecarea din ţară ca instrument pentru reducerea transmiterii SARS-CoV-2 asociată călătoriilor și oferă dovezi de tip real world care pot ghida intervenţiile pentru limitarea răspândirii virusului când vor apărea noi focare de infecţie.
Programul de Supraveghere Genomică a persoanelor care călătoresc are scopul de a detecta precoce noile variante ale SARS-CoV-2. Pentru a limita răspândirea SARS-CoV-2, una dintre măsurile implementate a fost obligativitatea testării pentru COVID-19 înainte de zborurile internaţionale. În cadrul programului, călătorii voluntari au oferit o probă la întoarcerea din deplasarea internaţională, cu scopul testării pentru SARS-CoV-2. Participanţii au completat, de asemenea, un chestionar standardizat, unde au menţionat dacă s-au testat pentru COVID-19 înainte de plecare şi dacă răspunsul a fost da, ce tip de test au folosit (antigen sau molecular). Raportul publicat s-a bazat pe 3000 de astfel de probe, dintre care 700 au fost pozitive. Analiza a fost ajustată în funcţie de incidenţa COVID-19 în ţara de origine, dimensiunea eşantionului şi aeroporturile unde au fost colectate probele.
Aşadar, limitarea numărului de persoane care călătoresc în timp ce sunt infectate cu SARS-CoV-2 prin testarea înainte de plecare ar putea reduce transmiterea asociată deplasărilor cu avionul. CDC recomandă în continuare testarea înainte și după călătoriile internaționale.
