Ce este HPV?

HPV (human papilloma virus) este un virus care se transmite preponderent pe cale sexuală, însă există studii care sugerează transmiterea și prin alte mijloace (fomite, degete, gură, contact cu pielea). HPV este frecvent întâlnit în populație: se estimează că 8 din 10 persoane vor fi infectate, la un moment dat, cu cel puțin o tulpină de HPV. Infecția cu HPV poate fi ușor dobândită prin contact direct cutaneo-mucos în regiunea genitală, însă contactul sexual complet nu este absolut necesar pentru transmiterea infecției. Utilizarea prezervativelor reduce riscul infecției cu HPV, dar nu protejează complet împotriva acesteia.

Peste 100 de tulpini HPV au fost descrise și caracterizate, 14 dintre acestea fiind asociate cu risc înalt neoplazic. De aceea, HPV a fost etichetat de Asociația Americană de Cercetare a Cancerului drept al doilea agent patogen cauzator de cancer (precum cel de col uterin, vulvar, vaginal, penian, anal sau orofaringian), fiind responsabil pentru 30% dintre cazurile de cancer atribuibile unei infecții și 4,5% din toate cazurile de cancer de la nivel global. Dintre cele 12 evidențiate, unele tulpini HPV sunt asociate cu risc scăzut de a conduce la dezvoltarea de tumori maligne (tulpinile 6, 11, care pot cauza veruci genitale benigne), iar altele cu risc oncogen înalt (16 și 18, dar și 31, 33, 45, 52, 58).

Tulpinile HPV 16 și 18 cauzează aproximativ 70% dintre cazurile de cancer de col uterin.

Cum se diagnostichează HPV?

Există mai multe metode prin care medicul poate pune diagnosticul infecției cu HPV:

• Examinare fizică – în cazul în care există leziuni vizibile ale pielii sau mucoaselor;
• Teste bazate pe citologie (testul Babeș-Papanicolau);
• Colposcopia;
• Teste de genotipare (testul HPV)

Ce este genotiparea HPV?

Genotiparea HPV (sau testul HPV) este cea mai eficientă metodă de screening pentru cancerul de col uterin. Testul HPV este indicat în cazul în care, în urma testului Babeș-Papanicolau, apar rezultate modificate. Metoda este capabilă să identifice atât prezența infecției HPV cât și tipurile tulpinilor virale prezente. Procedeul presupune analiza unei probe de secreții de la nivelul cervixului, cu scopul recunoașterii ADN-ului viral al tulpinilor de HPV și astfel de a stabili dacă există sau nu tulpini oncogene la nivelul celulelor mucoasei.

Care sunt simptomele infecției HPV?

Majoritatea persoanelor infectate cu HPV nu prezintă simptome vizibile, iar infecția trece de la sine. În cazul în care aceasta persistă, este posibilă apariția verucilor, a leziunilor tegumentare la nivelul zonei genitale sau a vegetațiilor veneriene genitale (condiloame). În cazul femeilor, verucile genitale apar cel mai des pe suprafața vulvei, însă pot fi prezente și în zona anală, pe cervix sau în interiorul vaginului. În cazul bărbaților, cel mai adesea, verucile apar la nivel penian, scrotal sau perianal, iar simptomele determinate de prezența acestora sunt durerea, pruritul și sensibilitatea la palpare.

Cum se tratează infecția HPV?

Infecția cu HPV poate fi prevenită prin diverse metode, inclusiv vaccinarea în cazul tulpinilor incluse (cea mai bună protecție antivirală este conferită de vaccinul nonavalent Gardasil 9, care se administrează pentru a proteja împotriva infecției cu tulpinile HPV 6, 11, 16, 18, 31, 33, 45, 52 şi 58), însă nu există un tratament care să elimine virusul. De cele mai multe ori, în cazul tulpinilor cu risc scăzut, infecția HPV dispare de la sine, nefiind nevoie de tratament. Există totuși opțiuni terapeutice simptomatice pentru problemele de sănătate care pot fi cauzate de infecția cu HPV precum: verucile genitale, leziunile pre-maligne sau chiar anumite tipuri de cancer (cu cât sunt identificate mai devreme, cu atât există mai multe șanse de vindecare).

Cum poate fi prevenită infecția HPV?

Prevenția primară a infecției cu HPV constă în vaccinare, însă există și alte măsuri care pot fi luate pentru reducerea cât mai mult posibil a riscului de infectare.

• Vaccinarea. Aceasta ar trebui să fie făcută în mod ideal în adolescență, înainte de expunere virală. Pentru cea mai mare eficiență din punctul de vedere al sănătății publice, un program de vaccinare HPV ar trebui să fie oferit ambelor sexe. În prezent însă, majoritatea țărilor europene abia au începit vaccinarea băieților, iar gradul de vaccinare al fetelor rămâne scăzut în țările din Europa de Est.
• Consult ginecologic anual și efectuarea periodică a testului Babeș-Papanicolau.
• Sex protejat. Deși utilizarea prezervativului în timpul contactului sexual poate reduce șansele de infectare, nu poate fi prevenită complet transmiterea HPV.
• Evitarea contactului sexual în cazul în care în zona genitală sunt prezente condiloame.
• Respectarea măsurilor de igienă obișnuită pentru prevenirea infectării cu tulpinile HPV care determina verucile comune (negii).

Poate infecția HPV să provoace cancer?

Da. Există aproximativ 200 de tulpini HPV, 14 dintre acestea sunt asociate cu risc înalt neoplazic. HPV a fost etichetat de Asociația Americană de Cercetare a Cancerului drept al doilea agent patogen cauzator de cancer, fiind responsabil pentru 30% dintre cazurile de cancer atribuibile unei infecții și 4,5% din toate cazurile de cancer de la nivel global.

Două dintre tulpinile HPV (16 și 18) cauzează mai mult de 70% din cancerele de col uterin, dar pot fi tratate dacă sunt detectate suficient de devreme. Infecția cu virusul HPV este responsabilă pentru apariția a cel puțin 5 tipuri de cancer, dintre care 100% din cazurile de cancer de col uterin, 88% din totalul cazurilor de cancer anal, 70% din cazurile de cancer vaginal, 50% din cazurile de cancer penian și 43% din cazurile de cancer vulvar. Alte tipuri de cancer care pot fi cauzate de infecția HPV sunt cancerul în zona scrotului, cancerul rectal și cancerul orofaringian. Alte boli determinate de HPV includ verucile genitale și papilomatoza recurentă respiratorie.

Ce este cancerul de col uterin?

Cancerul de col uterin este cea mai comună formă de cancer asociată cu HPV, reprezentând al patrulea cel mai comun tip de cancer în rândul femeilor. Aproximativ toate cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de infecția cu HPV. În cazul unei femei cu sistem imunitar normal, este nevoie de 15 până la 20 de ani pentru a se dezvolta cancerul de col uterin, în timp ce pentru cineva cu un sistem imunitar compromis această perioadă se înjumătățește până la 5-10 ani.

Infecția cu o tulpină HPV de risc înalt poate duce la modificări anormale în rândul celulelor de la nivelul cervixului, modificări care poartă numele de leziuni pre-maligne. Dacă nu se vindecă sau nu sunt îndepărtate, la rândul lor pot evolua în cancer.

În prezent, în România, rata de incidență a cancerului de col uterin este de 32,3 la suta de mii de femei și cea de mortalitate este de 16,9 la suta de mii de femei, ambele fiind cele mai ridicate din UE.

Care sunt vaccinurile disponibile pentru HPV?

În prezent, există trei vaccinuri împotriva HPV autorizate la nivel european, toate putând fi administrate de la vârsta de 9 ani:

• Ceravix (vaccin bivalent) – protejează împotriva tulpinilor 16 și 18;
• Gardasil (vaccin tetravalent) – protejează împotriva tulpinilor 6, 11, 16 și 18;
• Gardasil 9 (vaccin nonavalent) – protejează împotriva tulpinilor 6, 11, 16, 18, 31, 33, 45, 52 și 58.

Ce cancere pot fi prevenite prin vaccinare anti-HPV?

Vaccinurile bivalent, tetravalent și nonavalent protejează împotriva: leziunilor pre-maligne ano-genitale (cervicale, vulvare, vaginale și anale), cancerului de col uterin și anal. Vaccinurile Gardasil și Gardasil 9 protejează suplimentar împotriva verucilor genitale.

Conform studiilor în care a fost testat, vaccinul Gardasil 9 oferă protecție împotriva a:

• 90% dintre cazurile de cancer de col uterin
• 95% din cazurile de adenocarcinom in situ;
• 75-85% din cazurile de neoplazii cervicale intraepiteliale de grad înalt;
• 85-90% din cazurile de cancer vulvar determinate de HPV
• 90-95% din cazurile de neoplazii vulvare intraepiteliale de grad înalt;
• 80-85% din cazurile de cancer vaginal determinate de HPV
• 75-85% din cazurile de neoplazii vaginale de grad înalt;
• 90-95% din cazurile de cancer anal determinate de HPV
• 85-90% din cazurile de neoplazii anale intraepiteliale de grad înalt;
• 90% din cazurile de veruci genitale.

Datele din viața reală susțin succesul implementării unor programe de vaccinare anti-HPV eficiente. O analiză a programului de imunizare împotriva HPV demarat în Anglia în anul 2008 (utilizând inițial vaccinul bivalent Cervarix) a constatat reducerea ratei de cancer de col uterin cu 87% în rândul femeilor vaccinate la vârsta de 12-13 ani, comparativ cu populația nevaccinată.

Cine ar trebui să se vaccineze?

Organizația Mondială a Sănătății recomandă vaccinarea cu prioritate a fetelor cu vârsta cuprinsă între 9 și 14 ani. Anumite țări recomandă și imunizarea băieților și bărbaților tineri.

În România, vaccinarea anti-HPV este inclusă în Programul Național de Imunizare, este gratuită pentru fetele din grupa de vârstă 11-18 ani și se poate realiza de către medicul de familie, la solicitarea părinților. Schema de vaccinare a persoanelor de până la 14 ani prevede două doze de vaccin, efectuate într-un interval de 5-12 luni. Fetele cu vârste de peste 14 ani trebuie să efectueze trei doze de vaccin pentru o protecție completă.

Este vaccinarea HPV recomandată băieților?

Da. Vaccinarea împotriva HPV este recomandată ambelor sexe, deoarece virusul HPV nu cauzează doar cancer de col uterin. De exemplu, U.S. Food and Drug Administration a aprobat utilizarea Gardasil 9 pentru bărbați și femei cu vârsta cuprinsă între 9 și 45 de ani.

Care este stadiul vaccinării HPV în România?

În 2008, o campanie de vaccinare care a pus la dispoziția fetelor cu vârste de 10 și 11 ani vaccin gratuit s-a soldat cu un eșec în urma opoziției părinților și a incapacității autorităților de a explica beneficiile acestui vaccin. Un an mai târziu, în 2009, programul a fost relansat, cu rezultate modeste și apoi abandonat timp de un deceniu. Cel mai recent program național de imunizare a fost introdus abia în anul 2020, populația țintă fiind fetele cu vârste între 11 și 14 ani.

Conform datelor puse la dispoziție de Ministerul Sănătății, în primele 6 luni ale anului 2022, au fost utilizate 52.066 de doze de vaccin împotriva HPV, în cadrul campaniei de vaccinare gratuită. În perioada 1 ianuarie 2022 – 31 iulie 2022, au fost înregistrate la cabinetele medicilor de familie un număr de 30.201 solicitări de vaccinare, dintre care 16.545 solicitări la vaccinarea anti-HPV pentru fetele cu vârsta cuprinsă între 11 – 14 ani și 13.665 solicitări la vaccinarea anti-HPV pentru fetele între 15-18 ani.