STUDIU. Screeningul neonatal prin secvențierea exomului identifică nou-născuții cu risc neanticipat de boli monogenice pentru care există intervenții eficace disponibile
Secvențierea comprehensivă a exomului nou-născuților pe scară largă depistează o proporţie importantă de cazuri de risc neanticipat de boli monogenice (uMDR) pentru care există intervenții disponibile, iar cunoașterea acestor informații încă de la naștere poate să salveze vieți, conform concluziilor unui studiu publicat în American Journal of Human Genetics. Dintre cei aproape 160 de nou-născuți incluși, dintre care aproape 30 au fost aparent sănătoși și peste 30 au fost internați în unitățile de terapie intensivă, la 17 a fost depistat un risc neanticipat de boli monogenice prin screeningul cu ajutorul metodelor de secvențiere a întregului exom.
Etiologia genetică identificată a fost neașteptată la 3 dintre acești pacienți, în raport cu manifestările clinice. La 13 dintre nou-născuți, rezultatele testării genetice au fost urmate de screeningul celorlalți membrii ai familiei, trei dintre aceștia urmând proceduri chirurgicale de reducere a riscului de cancer. Studiul a evaluat acționabilitatea pe parcursul întregii vieți a modificărilor genetice identificate. Toate cazurile depistate de uMDR au primit un scor CASQM (ClinGen actionability semi-quantitative metric) care le-a clasificat drept moderat sau înalt acționabile.
În cadrul studiului, majoritatea nou-născuților identificați cu uMDR au fost promt evaluați de specialiști și au fost inițiate proceduri de supraveghere, această abordare putând salva viața unora dintre aceștia. Prin urmare, cunoașterea riscului genetic și informarea membrilor familiei despre posibile modificări cu risc prezente ar putea fi extrem de benefică.
Progresele tehnologiilor de secvențiere a genomului uman au făcut disponibilă descifrarea și analiza întregii secvențe de ADN a unei persoane imediat după naștere, însă aceste proceduri nu sunt aplicate pe scară largă din considerente legate de etică și costuri. Analiza rezultatelor de secvențiere poate indica prezența unor modificări genetice asociate cu bolile monogenice.
Proiectul BabySeq cuprinde o serie de studii clinice efectuate pe 325 de nou-născuți, atât aparent sănătoși, cât și simptomatici. În cadrul acestor studii, s-a realizat screeningul neonatal al bebelușilor incluși, fie prin metodele standard, fie prin prin secvențierea întregului exom (la aproape 160 dintre aceștia). Datele de secvențiere au fost utilizate pentru a depista variante genetice patogene sau probabil patogene.
Dintre cei 17 nou-născuți cu uMDR, doi au avut mutații patogenice ale genei BRCA2, iar unul a avut o variantă patogenică la nivelul genei MSH2. Pentru pacienții identificați cu uMDR, a fost evaluată acționabilitatea, fiind luate în considerare următoarele aspecte: gradul de penetranță, severitatea afecțiunii, eficacitatea intervențiilor disponibile și tolerabilitatea acestora. Toți nou-născuții pozitivi pentru uMDR au fost îndrumați pentru supraveghere, consulturi de specialitate și terapie. Supravegherea în cadrul studiului a avut timp de 3-5 ani după comunicarea rezultatelor testării în contextul unei sesiuni de consiliere, iar acțiunile medicale inițiate drept consecință a aflării acestor rezultate au fost înregistrate.
Acționabilitatea a fost reprezentată grafic pentru fiecare afecțiune, reprezentând un suport vizual sugestiv pentru factorii de decizie politică, părinți și medici, astfel că poate fi înțeleasă intuitiv eficacitatea unei intervenții pentru o anumită boală genetică. Acționabilitatea se referă la existența unui tratament eficace care poate să încetinească progresia bolii sau să îmbunătățească prognosticul.
Stabilirea semnificației clinice a unei variante genetice este un proces dificil și complex, precum și evaluarea penetranței afecțiunilor monogenice și detectarea diferenței expresiei sale pe parcursul timpului. Proiectul BabySeq se concentrează doar pe variantele identificate la nivelul genelor puternic asociate cu manifestări clinice cu penetranță ridicată, indiferent de acționabilitate, precum și pe cele cu penetranță moderată, dar care sunt înalt acționabile în copilărie sau adolescență.
Citește și:
- Ziua Bolilor Rare 2023: Medicina genomică revoluționează strategiile de screening neonatal
- STUDIU. Secvențierea rapidă a întregului genom poate ghida decizia clinică la 2 din 3 copii internați în secțiile ATI
- Genome-to-treatment: Diagnosticarea bolilor genetice este posibilă în doar 13 ore cu ajutorul unui nou sistem de secvențiere și interpretare rapidă a datelor pe baza AI