Substanțele care dau aroma țigărilor electronice sunt periculoase pentru sănătate

Substanțe potențial nocive se formează atunci când lichidele din dispozitivele de vaping sunt încălzite, conform unui nou studiu, publicat în Scientific Reports. Cercetătorii de la Universitatea de Medicină din Dublin subliniază nevoia urgentă de politici de sănătate publică referitoare la țigările electronice.

Deși substanțele cu rol de aromă din țigările electronice sunt derivate din molecule sigure, des utilizate in industria alimentară, acestea din urmă nu au fost create pentru a fi încălzite la temperaturi înalte și inhalate. Echipa de cercetători a utilizat inteligența artificială pentru a simula efectele încălzirii substanțelor chimice cu rol aromatizant din lichidele utilizate în țigările electronice (vape-uri). Analiza a demonstrat formarea a numeroase substanțe, 127 fiind clasificate drept toxice, 153 intrând în categoria celor periculoase pentru sănătate, iar 225 au fost identificate ca fiind iritante.

Autorul principal, profesorul Donal O’Shea, a declarat că descoperirile sunt foarte îngrijorătoare: “Am vrut să înțelegem, înainte să fie prea târziu, impactul pe care țigările electronice cu arome îl au asupra sănătății, în contextul numărului tot mai mare de vaperi. Descoperirile noastre indică un profil chmic diferit de cel cu care suntem obișnuiți din fumatul tradițional de tutun.”

Având în vedere popularitatea țigărilor electronice printre adolescenți și tineri, înțelegerea efectelor pe termen lung asupra sănătății publice, morbidității și mortalității este crucială.

Vaccinologia proactivă: o nouă generație de vaccinuri cu spectru larg oferă protecție împotriva coronavirusurilor, inclusiv față de cele care nu au apărut încă

Cercetătorii de la Universitatea din Cambridge au dezvoltat o nouă tehnologie de producție a vaccinurilor, care oferă protecție extinsă împotriva coronavirusurilor, inclusiv împotriva celor care nu au apărut încă în populație.  

Noul vaccin, numit Quartet Nanocage, utilizează nanoparticule pe care sunt atașate lanțuri de antigene virale, folosind un așa-numit “superglue proteic”. Scopul vaccinului este de a antrena sistemul imunitar în recunoașterea a 8 regiuni specifice coronavirusurilor cu potențial pandemic, incluzând SARS-CoV-2 și alte variante circulante în prezent la lilieci.

Un aspect important este faptul că vaccinul induce un răspuns imunitar și împotriva unor coronavirusuri care nu sunt incluse în compoziția sa (de exemplu, virusul SARS-CoV-1 care a cauzat o epidemie în anul 2003), spre deosebire de vaccinurile convenționale, care se concentrează pe un singur antigen și pot să nu ofere protecție împotriva unui spectru larg de virusuri.

În plus, vaccinul Quartet Nanocage este mai simplu de dezvoltat decât alte vaccinuri aflate în cercetare, ceea ce ar putea accelera avansarea sa către studiile clinice. Deocamdată, eficacitatea noului vaccin a fost demonstrată doar pe subiecți murini.

“Scopul nostru este să creăm un vaccin care să ne protejeze împotriva următoarei pandemii de coronavirus”, a declarat prim autorul studiului, Rory Hills

Simptomele de long-COVID pediatric variază în funcție de vârstă

Un studiu prezentat în cadrul întrunirii Pediatric Academic Societies (PAS) 2024, desfășurată în Toronto, a analizat manifestările long-COVID la copii și variația acestora în funcție de vârstă.

Pe lângă o serie de simptome comune ale long-COVID, precum oboseală, amețeli, dureri de cap, dureri musculare și articulare, probleme de concentrare sau tulburări gastrointestinale (grețuri, vărsături), s-au observat și variații semnificative între diferitele grupe de vârstă.

Copiii mici, cu vârsta până în cinci ani, au prezentat simptome generale, precum lipsa poftei de mâncare, afectarea calității somnului, iritabilitate și simptome respiratorii persistente (tuse, nas înfundat). În schimb, adolescenții și tinerii adulți au manifestat simptome mai specifice, precum agorafobie sau claustrofobie, atacuri de panică, afectarea persistentă a gustului și mirosului, dureri în piept sau palpitații.

Autorii studiului au subliniat faptul că această cercetare este importantă pentru medicii clinicieni, care pot diagnostica și trata în mod corespunzător long-COVID atunci când înțeleg mai bine modul în care diferitele grupe de vârstă sunt afectate de această afecțiune.

Consumul excesiv de alimente ultraprocesate se asociază cu un risc mai mare de deces

Consumul de produse ready-to-eat pe bază de carne, pui și fructe de mare, băuturile răcoritoare sau deserturile pe bază de lapte, a fost asociat cu o ușoară creștere a mortalității, conform unui studiu din SUA, realizat de-a lungul unei perioade de peste 30 de ani.

Termenul de alimente ultraprocesate  se referă la produse ambalate de genul patiseriilor sau deserturilor, băuturi răcoritoare carbogazoase, cereale pentru micul dejun pe bază de zahăr și produse gata de consum sau semipreparate. Acestea sunt, de multe ori, bogate în coloranți, emulsificatori, arome, zahăr adăugat, grăsimi saturate și sare, fără a avea un conținut adecvat de  vitamine și fibre. Cercetări anterioare au arătat că alimentele ultraprocesate sunt asociate cu un risc crescut de obezitate, boli de inimă, diabet și cancer colorectal.

Studiul actual a urmărit starea de sănătatea a 74.563 de femei și 39.501 de bărbați, cadre medicale din SUA, pe o perioadă medie de 34 de ani. Calitatea obiceiurilor alimentare a fost evalută folosind scorul Alternative Healthy Eating Index-2010 (AHEI).

S-a constatat că persoanele care au consumat 7 porții de alimente ultraprocesate pe zi, au avut un rist cu 4% mai mare de mortalitate generală decât cei care au consumat numai 3 porții.

Chiar dacă riscul de mortalitate este doar ușor crescut, autorii subliniază faptul că limitarea consumului anumitor tipuri de alimente ultra-procesate poate aduce beneficii pentru sănătatea pe termen lung și sugerează că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma aceste rezultate.

Substanțe cancerigene din interiorul mașinilor, mai periculoase vara

Un nou studiu a descoperit posibili agenți cancerigeni prezenți în interiorul autovehiculelor. Cele mai multe mașini conțin substanțe ignifuge în structura lor, conform Standardului Federal de Siguranță a Vehiculelor Motorizate FMVSS 302.

Cercetătorii au analizat calitatea aerului din interiorul a 101 mașini fabricate în anul 2015 sau mai recent, iar substanțele ignifuge cele mai frecvent detectate au fost reprezentate de esterii organofosforici. Studii anterioare au arătat cum expunerea la anumite substanțe ignifuge poate fi legată de probleme de sănătate precum tulburări neurologice, disfuncții hormonale sau cancer.

Concentrația substanțelor prezente în aerul din interiorul mașinilor a fost de două, până la cinci ori mai mare vara, comparativ cu iarna, sursa principală pentru esterii organofosforici fiind spuma din interiorul scaunelor.

“Substanțele chimice sunt eliberate din materialele plastice mai rapid la temperaturi ridicate. Prin urmare, nivelurile acestor substanțe în aerul din cabina unui vehicul vor fi mai mari în mașinile parcate sau care stau în zone calde, în comparație cu mașinile din zonele mai reci. Oamenii care intră în aceste mașini vor respira un aer cu concentrații mai mari de substanțe ignifuge și vor avea o expunere crescută .” a declarat Heather M. Stapleton, autor corespondent al studiului.

Pentru a reduce riscul de inhalare a substanțelor chimice din interiorul mașinilor, este recomandată ventilarea vehiculului înainte de urcare, în special în lunile calde de vară, parcarea mașinii la umbră sau folosirea unor parasolare auto, precum și evitarea folosirii funcției de recirculare a aerului.