#ADA2020. Dieta alimentară personalizată în funcție de răspunsul glicemic al pacientului este eficientă în prevenția diabetului
Două studii prezentate cu ocazia Sesiunilor Științifice Virtuale ale Asociației Americane de Diabet (#ADA2020) au subliniat importanța unei diete personalizate, bazată pe răspunsul glicemic postprandial în prevenția diabetului. Abordarea prediabetului s-a schimbat în ultimii ani, din una bazată doar pe glicemia a jeun și nivelul hemoglobinei glicozilate, în una ce ia în considerare fiziopatologia bolii pacienților individuali.
Alimentația personalizată bazată pe răspunsul postprandial al glicemiei mai eficientă în prevenția diabetului
Prediabetul este unul dintre principalii factori de risc pentru dezvoltarea diabetului zaharat de tip 2 și a complicațiilor sale metabolice. Practica actuală de prevenire a diabetului constă în modificări dietetice și de stil de viață care vizează scăderea în greutate, însă succesul a fost unul limitat.
Abordări alternative de management, precum intervențiile dietetice care vizează direct nivelul glicemiei pentru prevenirea diabetului zaharat de tip 2, nu sunt bine stabilite și au fost studiate mult mai puțin. În special, răspunsurile postprandiale ale glicemiei (PPGR) reprezintă un determinant major al controlului glicemic. Cu toate acestea, metodele dietetice de a controla răspunsurile postprandiale ale glicemiei sunt rare și au eficacitate limitată.
Pentru a evalua diferențele în PPGR la persoane diferite cu alimentație similară, a fost recrutat un grup de 900 de persoane în care s-a urmărit continuu glicemia și s-au realizat determinări clinice inclusiv ale microbiotei intestinale. Datele provenite de la aproape 50.000 de răspunsuri postprandiale ale glicemiei au arătat faptul că răspunsurile la aceeași masă diferă major la persoane diferite. Un algoritm de învățare automată bazat pe determinările clinice și ale microbiotei intestinale a prezis cu exactitate răspunsurile postprandiale ale glicemiei pentru fiecare persoană și pentru orice combinație de alimente.
Ulterior, s-a încercat evaluarea eficacității clinice pe termen lung în prediabet a unei intervenții dietetice bazată pe acest algoritm. În plus, a fost testată ipoteza că un tratament dietetic care vizează răspunsurile postprandiale ale glicemiei (PPGR) poate duce la îmbunătățiri pe termen lung a controlului glicemic și a altor urmări metabolice, în comparație cu o dietă standard, în stil mediteranean.
În acest scop, s-a efectuat un studiu intervențional randomizat, controlat, timp de 6 luni, urmat de un program de urmărire post-intervenție, de asemenea de 6 luni. 225 de adulți cu prediabet au fost împărțiți aleator pentru a primi o dietă mediteraneană sau dietă personalizată cu țintă postprandială (PPT-diet).
La 6 luni, perioada medie zilnică petrecută de un pacient cu glicemia peste 140 mg/dl a scăzut cu 29% în cazul dietei mediteraneene și, respectiv cu 65% în cazul dietei personalizate cu țintă postprandială.
Nivelurile medii ale HbA1c (hemoglobină glicozilată) au scăzut cu 0,08% și, respectiv, cu 0,16% în dieta mediteraneană și, respectiv, dieta personalizată (PPT). Efectele favorabile ale „dietei PPT” asupra controlului glicemic au persistat și la un an de urmărire a evoluției.
Diferențe metabolice individuale mari în cazul unei alimentații identice
Riscul de diabet este influențat de răspunsurile metabolice individuale la alimente, ceea ce înseamnă că riscul fiecărei persoane diferă în funcție de propriul răspuns glicemic postprandial. Din acest motiv, o dietă personalizată este esențială în scăderea riscului și prevenirea diabetului. Cu toate acestea, încă lipsesc date adecvate care să orienteze sfaturile nutriționale personalizate.
Studiul PREDICT 1 a înrolat 1.102 adulți sănătoși din Marea Britanie și SUA, și a evaluat contribuțiile genetice, metabolice, ale microbiomului, precum și compoziția / momentul mesei în timpul zilei la răspunsurile metabolice postprandiale, atât în spital, dar și acasă.
Studiul intervențional s-a derulat pe parcursul a 2 săptămâni și a inclus administrarea standardizată de alimente/băuturi, precum și monitorizarea aportului alimentar la liber. În plus, s-au realizat evaluări obiective ale nivelului și calității somnului și a activității fizice. Glicemia a fost evaluată continuu iar nivelurile trigliceridelor și peptidului C au fost măsurate în mod repetat.
S-au observat diferențe mari individuale în răspunsurile nivelurilor plasmatice de trigliceride, glucoză și insulină la mese identice. Factorii individuali specifici, incluzând variația microbiomului intestinal, au avut o influență mai mare comparativ cu macronutrienții de la o masă, iar variațiile genetice au avut un impact modest asupra predicțiilor.
Factorii modificabili, cum ar fi momentul mesei în cursul zilei au avut efecte mari, indicând posibile căi de îmbunătățire a răspunsurilor postprandiale. La începutul anului, un studiu clinic publicat în revista Diabetes Care sugera că dieta alimentară cu „trei mese”, compusă dintr-un mic dejun bogat în carbohidrați, un prânz substanțial și o cină ușoară – promovează pierderea în greutate și îmbunătățește semnificativ controlul glicemic în diabetul de tip 2. Factorii predictivi pentru riscul de boli cardiovasculare, și anume nivelurile postprandiale ale trigliceridelor și glucozei, s-au îmbunătățit în perioadele de post.
De ce este necesară o dietă personalizată bazată pe răspunsul glicemic postprandial al fiecărei persoane?
Se estimează că prevalența globală a diabetului de tip 2 va ajunge la 628 de milioane de persoane până în 2045 și este considerată de Federația Internațională de Diabet (IDF) drept una dintre cele mai mari epidemii din istorie. Complicațiile diabetului de tip 2 pot varia de la boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale până la retinopatie diabetică, insuficiență renală, neuropatie diabetică. De asemenea, este legat de alte manifestări, denumite în mod colectiv sindrom metabolic, incluzând obezitatee, hipertensiune arterială, steatoză hepatică non-alcoolică, hipertrigliceridemie și boli cardiovasculare.
Nivelurile de glucoză din sânge depind în principal de consumul alimentar. Din acest motiv, numărul tot mai mare de anomalii ale glicemiei este probabil datorat nutriției. Schimbările dietetice și ale stilului de viață normalizează nivelul glicemiei în proporție de 55-80% din cazuri. Prin urmare, menținerea nivelului normal al glicemiei este esențială pentru prevenirea diabetului și a complicațiilor sale metabolice.
În prezent, nu există metode eficiente pentru a prezice răspunsul glicemic postprandial (PPGR) al oamenilor la alimente. Practica actuală, care folosește conținutul de carbohidrați ai unei mese, este un predictor slab al PPGR și are eficacitate limitată. Indicele glicemic, care cuantifică PPGR la consumul unui singur tip de alimente testat, și sarcina glicemică derivată au aplicabilitate limitată în evaluarea PPGR la mesele din viața reală, constând în combinații de alimente arbitrare și cantități variate, consumate în diferite perioade din zi, și la o distanță diferită de timp de activitatea fizică și alte mese.
Studiile care examinează efectul dietelor cu indice glicemic scăzut asupra riscului de diabet de tip 2, scăderii ponderale și asupra factorilor de risc cardiovascular, au oferit rezultate mixte. Succesul limitat al măsurării indicelui glicemic se datorează probabil faptului că este un indice general, care nu ia în considerare variația mare dintre indivizi în răspunsul lor glicemic postprandial la alimente. Prin urmare, pentru a controla răspunsul glicemic al unui individ, este necesară o dietă personalizată, care să țină cont de diverși factori.
Deși factorii genetici influențează nivelul de glucoză din sânge în condiții de post, precum și răspunsul glicemic la alimente, acești factori explică doar aproximativ 10% din variația glicemică la nivelul populației. Acest lucru este susținut de observația că numărul persoanelor cu diabet este în creștere în ultimii ani, indiferent de fondul genetic al pacienților.
În schimb, factorii de mediu, precum compoziția mediului intestinal în bacterii și activitatea metabolică proprie, pot afecta răspunsul glicemic. Întreaga populație de bacterii din tractul digestiv (microbiom) este formată din aproximativ 1.000 de specii cu un repertoriu genetic de aproape 3 milioane de gene diferite. Microbiomul este direct influențat de dietă și afectează, la rândul său, răspunsul organismului la alimente. Această relație specială între gazdă și flora intestinală este reflectată de compoziția unică a bacteriilor intestinale în cazul diabetului de tip 2, și de modificările semnificative ale compoziției bacteriilor la trecerea de la o dietă bogată în fibre, la o dietă „occidentală” bogată în zaharuri simple.
Într-un studiu-pilot la scară mică, realizat de Institutul Weizmann folosind un algoritm extrem de precis pentru a prezice răspunsul personalizat al glucozei la alimente pentru fiecare persoană, cercetătorii au personalizat intervențiile dietetice la persoane sănătoase și persoane cu prediabet. Aceste abordări dietetice personalizate au dus la îmbunătățirea semnificativă a PPGR, însoțită de modificări constante ale microbiotei intestinale. Aceste descoperiri au condus la ipoteza că adaptarea individualizată a dietelor bazată pe predicțiile PPGR paote conduce la rezultate mai bune în ceea ce privește controlul glicemiei și al consecințelelor metabolice în raport cu actuala terapie nutritivă standard din diabet.
Citește și:
- #ADA2020. Telemonitorizarea pacienților cu diabet zaharat de tip 2 din zonele rurale poate crește aderența la tratament și îmbunătățește controlul glicemic
- #ADA2020. Model predictiv pentru insuficiența renală în diabetul de tip 1: care sunt factorii care pot indica apariția bolii renale terminale?
- #ADA2020. Neurostimularea electrică medulară cu frecvență înaltă reduce semnificativ durerea refractară din neuropatia diabetică