Instrumentele digitale și vaccinarea HPV în România: „Datele sunt un bun public; esențiale într-un sistem de sănătate bazat pe valoare”

  • Medicina digitală



Una dintre părțile pozitive ale pandemiei Covid-19 în România a fost organizarea fără precedent a procesului de vaccinare și implementarea soluțiilor electronice pentru a răspunde cererii de vaccinare la nivel național. Această experiență ar trebui extinsă și în cazul vaccinării HPV, care protejează împotriva cancerului de col uterin și nu numai, deoarece nu a existat o aliniere strategică mai bună decât cea facilitată de Planurile european și național de controlul cancerului, Misiunea de cercetare în cancer, dar și inițiative conexe, precum EHDS (European Health Data Space).

Sistemele electronice care monitorizează acoperirea vaccinală și incidența bolii în timp sunt esențiale pentru măsurarea performanțelor programelor de vaccinare și pentru informarea politicilor de sănătate care aduc valoare în viața reală – aceasta este concluzia generală a raportului The State-of-the-Art in Electronic Vaccination Registries in the European Union and the United Kingdom. Rezumatul raportului a fost prezentat în cadrul webinarului online Utilizarea tehnologiilor digitale pentru sprijinirea vaccinării în România, organizat de Centrul pentru Inovație în Medicină și ECHAlliance, cu sprijinul MSD România.

abonare

Raportul a fost comisionat cu scopul de a oferi dovezi bazate pe date pentru sprijinirea vaccinării HPV prin implementarea soluțiilor TIC. Mai multe detalii, aici.

  • În prima sesiune a evenimentului, Dr. Marius Geantă, președinte InoMed, a discutat cu Bleddyn Reese (vicepreședinte al Alianței europene pentru sănătate conectată – ECHA și președinte al Societății de sănătate digitală – DHS). ECHAlliance și DHS au fost implicate direct în consultările privind rezultatele studiului anterior menționat. De asemenea, la consultări au participat și experți naționali precum Dr. Marius Geantă.
  • Ulterior, pe baza rezultatelor din studiu (prezentate de Cristinela Velicu), evenimentul a continuat cu o dezbatere între decidenți și lideri de opinie din România, printre care: Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, Conf. Dr. Michael Schenker, Dr. Constantin Dina și Conf. Dr. Gindrovel Dumitra.

Instrumente digitale vaccinare HPV

Perspectiva cetățeanului european informat – intersecția datelor cu eforturile de vaccinare

Din punct de vedere profesional, Bleddyn Reese nu este nici medic și nu a fost implicat direct nici în vaccinarea împotriva HPV, însă este avocat și un cetățean informat, așa cum se autocaracterizează. De-a lungul timpului, Digital Health Society (Societatea de sănătate digitală) a desfășurat multiple activități în ceea ce privește utilizarea datelor pentru deciziile în sănătate:

„Avem nevoie de inovație în modul în care adresăm nevoile cetățenilor și pacienților. Este esențial. (…) Pandemia a avut și o serie de efecte pozitive, precum nevoia de date în timp real din comunitatea și regiunea fiecăruia dintre noi. Din păcate, multe țări nu au avut aceste date. În plus, este nevoie de date de calitate, de încredere și corecte. O altă direcție este legată de importanța strategiilor pentru data science, analytics și instrumentelor digitale în adresarea ezitării la vaccinare. Pandemia a făcut ca societatea să recunoască valoarea datelor din viața reală, colectate în timp real, și să solicite astfel de abordări. Brusc, nu doar profesioniștii din domeniul sănătății au fost interesați de astfel de date”.

Puncte cheie atinse în discuție:

  • Nevoia de health literacy (alfabetizare în sănătate) în școli, licee, universități și la nivel educațional în general;
  • Biblioteci digitale de sănătate pentru școli, care să acopere subiecte precum calitatea vieții, stilul de viață, nutriția etc.;
  • Inovații pentru programele cluburilor sportive, care pot ușor transfera inițiativele către școli și să încurajeze descoperirea și însușirea informațiilor despre și pentru sănătate;
  • Campanii de comunicare digitală (privind platformele de socializare de ex.) pentru a adresa nu numai multitudinea de informații, ci și subiecte precum dezinformarea și cum o putem recunoaște;
  • Sporirea resurselor digitale, precum heatmaps, care semnalează problemele regionale, precum acoperirea vaccinală.

Dar pentru a atinge potențialul maxim în utilizarea instrumentelor digitale, este nevoie de:

  • Construirea încrederii în astfel de instrumente, precum și în furnizorii de astfel de instrumente;
  • Construirea încrederii generale în furnizorii de servicii de sănătate și îngrijire, în sistemele de sănătate – de ex., dacă participi la un program screening, să știi cu siguranță că vei primi rezultatele și informații despre ce urmează și că vei fi tratat dacă este cazul;
  • Comunicare continuă, în fiecare etapă, într-un mod clar, onest, plin de compasiune și convingător, pe principiul: nimic pentru mine fără mine;
  • Diferențierea clară între diferitele feluri de încredere și înțelegerea strategiilor potrivite pentru construirea de durată: deosebirea dintre în cine am încredere și în ce am încredere.

Situația României privind vaccinarea HPV – perspectiva liderilor de opinie naționali

Subiectul vaccinării HPV este unul controversat în România, atât în rândul societății, prin prisma dorinței de vaccinare, cât și în rândul decidenților și liderilor de opinie. Un lucru a fost însă clar în cadrul evenimentului – dorința celor prezenți de a elimina povara cancerelor cauzate de HPV în România și de a contribui la eforturile necesare în acest sens: educațional, strategic, decizional. La discuție au participat: Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, Conf. Dr. Gindrovel Dumitra, Conf. Dr. Michael Schenker, Dr. Constantin Dina, Dr. Ștefan Busnatu și doamna Ana Măiță.

Concluzia generală a fost că nu a existat un moment mai bun la nivel național și european de a uni și intensifica eforturile privind vaccinarea HPV și de a beneficia de oportunitățile aduse de pandemie.

Prof. Dr. Patriciu Achimas Cadariu, Coordonator științific al Planului național de control al cancerului, a declarat: „Scopul nu e vaccinarea, scopul este scăderea incidenței îmbolnăvirilor prin cancerele determinate de HPV, dincolo de cancerul de col-uterin, care este o problemă majoră de sănătate publică în România. Și atunci, sistemele digitale sau soluțiile digitale reprezintă una dintre componentele unui sistem sănătate bazat pe valoare, alături de analiză, măsurare de costuri, rezultate, modele de plată și achiziție, rețele integrate etc.

Dacă ar fi să definim acest sistem bazat pe valoare, în comparație cu cel tradițional, diferența constă în faptul că în cel tradițional, focusul era pe costuri. În sistemul pe care ni-l dorim, focusul este pe valoare și rezultate, cu abordare strategică, prospectivă-anticipativă, și nu retrospectivă-reactivă.

Datele reprezintă un bun public și, la fel ca la transfuzii, reprezintă sângele noului sistem de sănătate dorit. Dacă ne referim strict la problema vaccinării HPV, cum trasăm caietul de sarcini? (…) Caietul trebuie să sune așa – care este rata de vaccinare pe care o atingem dacă achiziționăm x vaccinuri? Și mai departe, dincolo de vaccin, care este doar produsul, care este traseul și soluția integrată potrivită, bazată pe informare, registre electronice, administrare, centre și parteneriate”.

Dr. Gindrovel Dumitra, Șef Grup Vaccinologie din cadrul Societății Naționale a Medicilor de Familie:

„Am reușit să reluăm campania de vaccinare de 2 ani deja și observăm o dublare a numărului de cereri de la un an la altul. (…) Instrumentul digital reprezintă o mai bună evidență. Fac un apel către Parlament – să solicităm CNAS ca în momentul în care se raportează orice serviciu pentru o persoană cuprinsă în grupa de vârstă de vaccinare, Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) să întoarcă un răspuns: atenție, această persoană este eligibilă. În SIUI trebuie să raportăm toți, indiferent de programul utilizat local de medici. (…) Mai mult, situația s-a schimbat față de 2008 și observ foarte multe persoane care cer vaccinarea și acceptă cu ușurință vaccinarea. Mesajul meu este cât se poate de ferm – este momentul să fim insistenți și persistenți”.

Citește și: