Esențial în sănătate publică. Informarea despre consecinţele negative ale lipsei vaccinării creşte rata de participare la programele de vaccinare împotriva SARS-CoV-2
Informarea despre consecinţele negative ale lipsei vaccinării creşte rata de participare la programele de vaccinare împotriva SARS-CoV-2
Evidențierea consecinţelor negative ale nevaccinării determină mai multe persoane să aleagă imunizarea împotriva COVID-19, în comparaţie cu sublinierea beneficiilor vaccinării la nivel individual sau pentru sănătatea publică, conform unor noi rezultate publicate în Journal of Public Health. Principalele concluzii:
- Probabilitatea vaccinării la persoanele care au primit informaţii despre consecinţele negative ale nevaccinării anti-COVID-19 a fost de 72,6%
- Probabilitatea vaccinării la persoanele care au primit informaţii despre beneficiile vaccinării împotriva SARS-CoV-2 la nivel individual a fost de 65,5%
- Probabilitatea vaccinării în urma transmiterii informaţiilor despre beneficiile vaccinării împotriva SARS-CoV-2 pentru comunitate a fost de 62%
Noul studiu a avut la bază trei grupuri experimentale și un grup de control pentru a evalua eficacitatea diferitelor strategii de comunicare pentru a determina oamenii să se vaccineze împotriva COVID-19. Indiferent de tipul de mesaje pro-vaccinare transmise, probabilitatea de vaccinare a fost superioară faţă de grupul de control.
Primul grup a primit informații care descriu beneficiile personale ale vaccinării: dezvoltarea anticorpilor împotriva SARS-CoV-2, reducând astfel probabilitatea de a face COVID-19 și de a dezvolta simptome severe după infecție. Cel de-al doilea grup a primit mesaje care evidențiază beneficiile vaccinării pentru alte persoane: formarea imunității comunitare “de turmă”, reducând astfel probabilitatea ca membrii comunității să se infecteze cu COVID-19 și să dezvolte simptome severe după infecție. Al treilea grup de participanți a primit informații despre potențialul negativ al nevaccinării: lipsa vaccinării înseamnă creşterea susceptibilității faţă de COVID-19, cu probabilitate mai crescută de a dezvolta simptome severe după infecție.”
Vaccinarea gravidelor anti-COVID-19 nu creşte riscul de malformaţii congenitale
Un nou studiu publicat în The British Medical Journal a arătat că vaccinarea împotriva COVID-19 cu produse pe bază de ARN mesager (Pfizer sau Moderna) nu se asociază cu riscul de anomalii congenitale, în urma administrării la femeile însărcinate în primul trimestru de sarcină. După includerea în analiză a deceselor neonatale sau a avorturilor spontane, aceste rezultate au rămas neschimbate.
Infecțiile cu SARS-CoV-2 în timpul sarcinii se asociază cu riscul crescut de complicații și avort spontan. De aceea, vaccinarea împotriva COVID-19 este recomandată femeilor însărcinate. Datele anterioare nu au arătat o creștere a riscului de complicații legate de vaccin, noile rezultate aducând noi dovezi în acelaşi sens şi confirmând siguranţa vaccinării împotriva SARS-CoV-2.
Studiul a inclus aproape 350.000 de copii concepuți între martie 2020 și februarie 2022 în Suedia, Danemarca şi Norvegia. Dintre aceştia, 150.000 au fost expuşi la vaccin în cursul sarcinii (20% în primul trimestru). În primul trimestru de sarcină, 3% dintre participantele la studiu au fost diagnosticate cu infecții determinate SARS-CoV-2. De asemenea, noul studiu nu a identificat niciun risc pentru anomalii congenitale majore după infecție gravidelor cu SARS-CoV-2.
Dispozitivele portabile confirmă impactul tiparelor de somn asupra bolilor cronice
Noi rezultate publicate în Nature Medicine aduc noi dovezi, colectate obiectiv, prin intermediul dispozitivelor portabile, de la o cohortă mare şi pe o perioadă îndelungată, despre asocierea somnului de calitate slabă cu bolile cronice. Au fost analizate datele colectate cu ajutorul dispozitivelor comerciale portabile (Fitbit) de la 6785 de adulți, precum şi datele din fișa medicală electronică din programul de cercetare All of Us. Perioada medie de monitorizare a somnului a fost de 4,5 ani.
Principalele concluzii:
- Fiecare creștere a duratei somnului REM cu 1% s-a asociat cu incidenţa redusă a tulburărilor de ritm şi frecvenţă cardiacă, incluzând fibrilația atrială, flutterul atrial și disfuncția nodului sinoatrial/bradicardia
- Un procent mai mare de somn profund s-a asociat cu probabilitatea redusă de fibrilație atrială, tulburare depresivă majoră și tulburare de anxietate
- Prelungirea duratei somnului neregulat s-a asociat cu probabilitatea crescută de obezitate, hiperlipidemie, hipertensiune arterială, tulburare depresivă majoră, tulburare de anxietate și tulburare bipolară
Durata medie zilnică a somnului a fost, de asemenea, relevantă pentru incidenţa bolilor cronice, fiind asociată cu hipertensiunea arterială, tulburarea depresivă majoră şi tulburarea de anxietate generalizată.
Deşi nu este clar conform noilor rezultate dacă somnul de calitate slabă şi/sau insuficient reprezintă o cauză sau o consecinţă a bolilor cronice, acestea susţin importanţa instalării şi menţinerii unui program de somn adecvat, precum şi considerarea investigaţiilor în clinicile de specialitate atunci când sunt constatate probleme legate de somn.
Microbiomul uman ar putea fi constituit parţial din microorganismele din alimentele consumate
Un catalog al microorganismelor depistate prin secvenţierea ADN-ului din peste 2.500 de alimente, incluzând brânzeturi, carne și nu numai, arată că o parte din microbiomul fiecărei persoane ar putea să provină din alimentele pe care le consumă. Rezultatele au fost publicate în Cell, în cadrul acestui studiu fiind realizat cel mai mare compendiu de bacterii, fungi și alte microorganisme identificate vreodată în alimente. Aproape jumătate dintre microorganismele depistate au fost noi.
Microorganismele pot fi ingrediente esenţiale ale alimentelor, contribuind la producţia lor, spre exemplu, prin procesul de fermentare. Alteori, microorganismele pot fi adăugate în alimente pentru a modifica în sens pozitiv gustul sau proprietăţile acestora. Conform noilor rezultate, alimentele similare au conţinut adesea microorganisme asemănătoare.
Bacteriile producătoare de acid lactic, inclusiv Lactobacillus, au fost predominant depistate în produsele lactate, dar cu variaţii între acestea. Spre exemplu, brânza albastră olandeză a conţinut diferite specii de Lactobacillus depistate şi în fontina italiană și mozzarella. Microorganismele din cafea, kombucha și pu’er (ceai fermentat din Yunnan, China) s-au asemănat cu cele din băuturile alcoolice.
Prin compararea microbiomului alimentar cu cel uman intestinal sau oral, s-a constatat că există un anume grad de suprapunere. Aproximativ 3% dintre speciile de microorganisme din microbiota intestinală a adulţilor, 8% la copii și peste 50% la nou-născuți a cuprins microorganisme depistate şi în alimente.
Acest lucru nu înseamnă neapărat că aceste microorganisme provin în întregime din alimentele pe care le consumă fiecare persoană, ci ar putea reflecta constituirea microbiomului uman, aşa cum îl ştim astăzi, prin introducerea în alimentaţia umană a diferitelor alimente, în cursul istoriei umanităţii. Aceste alimente au fost o sursă de noi microorganisme, care s-au instalat la nivel intestinal, spre exemplu, şi au început să circule între oameni.
Țintirea rezistenței la antibiotice printr-un nou mecanism, interferarea memoriei celulare bacteriene
Celulele bacteriene pot memora scurte schimbări temporare prezente în mediul înconjurător și pot să transmită acele informaţii descendenților, prin intermediul reţelelor de reglare genică, fără a-și modifica ADN-ul, conform unui studiu publicat în Science Advances.
Aceste rezultate ar putea fi utilizate pentru a dezvolta noi strategii de a combate rezistenţa la antibiotice, deoarece administrarea antimicrobienelor reprezintă o situaţie de stres bacterian, care poate fi memorată şi transmisă generaţiilor următoare prin aceste mecanisme nou descoperite.
În cadrul studiului au fost analizate reţelele de reglare prezente la bacteria Escherichia coli. Cu ajutorul unui model matematic a fost simulată dezactivarea și reactivarea temporară a genelor individuale prin intermediul reţelelor de reglare studiate în detaliu la această bacterie. S-a constatat astfel că o perturbare tranzitorie declanşează modificări de durată la nivelul reţelelor de reglare, atât de persistente încât se menţin trans-generaţional.
Mecanismele exacte de a transmite descendenţilor aceste modificări ale reţelei de reglare genice bacteriene nu sunt clare în prezent. Studiul va continua cu o etapă în care va fi utilizată tehnologia CRISPR pentru a dezactiva temporar diverse gene. Scopul este de a înţelege modul în care funcţionează şi sunt reglate reţelele de la nivel bacterian, prin studiul consecinţelor perturbării funcţiei unei gene asupra partenerilor săi de interacțiune.