#ESC2026: Bolile cardiovasculare, depistate mai devreme și tratate mai precis. TOP știri de la Congresul European de Cardiologie
Congresul ESC (European Society of Cardiology) de anul acesta (ESC Congress 2026) a avut loc la finalul lunii august, în Munchen, Germania. Experţii în cardiologie de la nivel european au prezentat cele mai recente progrese din domeniu şi direcţiile în care se îndreaptă managementul afecţiunilor cardiovasculare, principala cauză de morbiditate şi mortalitate la nivel mondial. Principalele noutăţi:
Rezultatele prezentate la ESC Congress 2026 reflectă o orientare tot mai accentuată către prevenția cardiovasculară personalizată, depistarea precoce a bolilor și intervențiile terapeutice adaptate riscului individual. Noile dovezi evidențiază importanța identificării factorilor de risc înainte de apariția simptomelor, dar și potențialul unor tratamente inovatoare de a îmbunătăți prognosticul pacienților.
În paralel, integrarea inteligenței artificiale și a soluțiilor digitale în practica medicală, alături de actualizarea ghidurilor clinice, deschide noi oportunități pentru optimizarea îngrijirii cardiovasculare. Dincolo de progresele tehnologice și terapeutice, o provocare importantă rămâne transpunerea rezultatelor cercetării în intervenții accesibile, eficiente și aplicabile în practica medicală de zi cu zi.
Prevenția cardiovasculară începe mai devreme: noi date despre colesterol, tensiune arterială și ateroscleroză
La nivel mondial, bolile cardiovasculare determină anual aproximativ 20 de milioane de decese, majoritatea fiind asociate cu ateroscleroza. Aceasta poate debuta la adulții tineri și poate rămâne clinic silențioasă timp de decenii, înainte de apariția unor complicații precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau moartea subită de cauză cardiacă.
STAREE: Statinele reduc cu 30% riscul relativ de evenimente cardiovasculare majore la persoanele vârstnice
Hipercolesterolemia este unul dintre principalii factori care contribuie la dezvoltarea și progresia aterosclerozei. Deși statinele au beneficii dovedite în prevenția infarctului miocardic și a accidentului vascular cerebral, eficacitatea lor în prevenția primară la persoanele vârstnice a fost mai puțin clară.
Noile rezultate din studiul STAREE arată că tratamentul cu atorvastatină a redus riscul relativ de evenimente cardiovasculare majore cu 30%, comparativ cu placebo, pe parcursul a șase ani, la persoane de cel puțin 70 de ani, fără boli cardiovasculare, diabet sau demență. Totuși, atorvastatina nu a îmbunătățit semnificativ supraviețuirea în absența dizabilității, obiectivul principal al studiului.
Controlul colesterolului și al tensiunii arteriale ar putea contribui la prevenirea demenței
Conform unui alt studiu prezentat în cadrul ESC 2026, care a inclus peste 130.000 de persoane cu diabet zaharat de tip 2, inițierea precoce a tratamentului cu statine a fost asociată cu un risc relativ de demență cu 15% mai scăzut, comparativ cu absența tratamentului, pe parcursul a zece ani. Inițierea tardivă a fost asociată cu un risc cu 10% mai redus.
Fiind un studiu observațional, rezultatele nu demonstrează o relație cauzală. Totuși, ele susțin importanța investigării rolului prevenției cardiovasculare în reducerea riscului de demență. Se estimează că aproape jumătate dintre cazurile de demență ar putea fi teoretic prevenite prin abordarea a 14 factori de risc modificabili, inclusiv colesterolul LDL crescut.
În plus, un alt studiu a arătat că, pe parcursul a șapte ani, controlul intensiv al tensiunii arteriale a fost asociat cu o reducere de 15% a riscului de demență și de 13% a riscului de declin cognitiv fără demență, comparativ cu îngrijirea standard.
NEXAF: Exercițiile fizice reduc povara fibrilației atriale și numărul spitalizărilor
Fibrilația atrială este o afecțiune cu prevalență în creștere, asociată cu riscuri cardiovasculare importante și un impact semnificativ asupra calității vieții. Deși recomandată de ghiduri, reabilitarea prin exerciții fizice rămâne insuficient utilizată.
În cadrul studiului NEXAF, un program personalizat de exerciții fizice, desfășurat timp de un an, a redus semnificativ timpul petrecut în fibrilație atrială, comparativ cu îngrijirea standard. Programul a combinat exercițiile supravegheate inițial cu activitatea fizică la domiciliu.
De asemenea, intervenția a îmbunătățit capacitatea cardiorespiratorie și a redus numărul total de spitalizări cu 37%, iar pe cele asociate fibrilației atriale cu 46%. Nu au fost observate însă îmbunătățiri semnificative ale calității vieții.
Rezultatele sugerează că programele personalizate de exerciții fizice ar putea fi integrate mai larg în îngrijirea pacienților cu fibrilație atrială.
Diagnosticul cardiovascular înaintea simptomelor: imagistică și stratificarea riscului
Conform rezultatelor studiului REACT, care a inclus peste 16.000 de participanți, ateroscleroza silențioasă a fost depistată la aproximativ unul din 13 participanți cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani, prevalența crescând până la nouă din 10 participanți cu vârste între 60 și 70 de ani.
Prevalența aterosclerozei a crescut mai devreme la bărbați, în timp ce la femei a prezentat o creștere relativ tardivă, dar accentuată în jurul vârstei de instalare a menopauzei. De asemenea, înaintarea în vârstă a fost asociată cu extinderea aterosclerozei și cu o creștere exponențială a volumului plăcilor aterosclerotice. Majoritatea persoanelor cu ateroscleroză silențioasă la nivelul cordului au prezentat ateroscleroză la nivelul arterelor carotide și femurale.
Deşi statinele sunt foarte eficiente în prevenirea bolilor cardiovasculare aterosclerotice, selectarea pacienților care ar trebui să primească aceste medicamente poate fi dificilă. Studiul CorCal Outcomes a comparat dacă inițierea tratamentului cu statine pe baza măsurării calciului din arterele coronare ar putea reduce evenimentele cardiovasculare, în comparaţie cu evaluarea tradițională bazată pe factorii de risc. Rezultatele nu au indicat nicio diferență între cele două abordări, însă numărul evenimentelor cardiovasculare înregistrate la participanţii la studiu a fost redus, ceea ce a limitat puterea statistică a rezultatelor.
Conform rezultatelor studiului ASPIRED, monitorizarea ECG precoce, inițiată în departamentul de urgență, are potențialul de a transforma îngrijirea a mii de pacienți care se prezintă cu sincopă inexplicabilă. Deși majoritatea cazurilor de sincopă sunt benigne, unele sunt cauzate de aritmii cardiace care pot pune viața în pericol.
Monitorizarea ECG a condus la o rată de peste două ori mai mare de detectare a aritmiilor cardiace semnificative clinic (22% față de 9%), a permis un diagnostic precoce (mediană de 22 față de 55 de zile), a crescut proporția pacienților care au beneficiat de tratamente adecvate, incluzând implantarea unui stimulator cardiac și terapia antiaritmică. Deși nu a redus semnificativ recurența episoadelor de sincopă la un an, monitorizarea a fost asociată cu o reducere cu 50% a mortalității din toate cauzele la un an. Pacienții au raportat un grad foarte ridicat de acceptare a dispozitivului de monitorizare.
Inteligența artificială schimbă modul în care sunt detectate și monitorizate bolile cardiovasculare
Analiza bazată pe inteligența artificială a imaginilor video faciale poate detecta rapid și precis hipertensiunea arterială (cu o acuratețe de 90%) și diabetul (cu o acuratețe de 80%), conform unor noi rezultate prezentate la ESC Congress 2026. Sensibilitatea de detectare a hipertensiunii arteriale normale a fost de 100%. De asemenea, algoritmul a putut estima tensiunea arterială exclusiv pe baza unei înregistrări video a feței. Eroarea procentuală absolută medie pentru tensiunea arterială sistolică a fost de 8.6%.
Deşi reprezintă cauza principală de deces la femeile din întreaga lume, bolile cardiovasculare sunt în mod constant subdiagnosticate și subtratate. Multe femei participă la screeningul de rutină al cancerului de sân, chiar și atunci când nu au solicitat îngrijire medicală pentru simptome cardiovasculare. În acest context, un nou studiu care a inclus aproape 30.00 de participante a evaluat dacă, cu ajutorul inteligenței artificiale, imaginile de mamografie pot fi folosite pentru diagnosticul precoce al afecțiunilor cardiovasculare. Un model de deep learning a fost antrenat pentru a identifica caracteristicile din mamografiile femeilor care au avut hipertensiune arterială, boală cardiacă ischemică sau accident vascular cerebral. Performanțele algoritmului pentru a depista aceste modificări au fost promiţătoare.
Inteligenţa artificială nu are aplicaţii limitate la diagnosticul afecţiunilor cardiovasculare, ci poate fi integrată în etape complexe ale îngrijirilor medicale. Mulți pacienți eligibili cu insuficiență cardiacă nu beneficiază de tratamente eficiente în timp util. În cadrul studiului EMAIL-HF, o strategie digitală bazată pe registre, care a identificat pacienții netratați și i-a invitat proactiv la o evaluare de specialitate, a condus la o creștere de peste două ori a ratei de inițiere a tratamentului cu inhibitori SGLT2, conform recomandărilor din ghiduri. Dacă ar fi adoptată în practica clinică, o astfel de strategie digitală ar putea contribui la reducerea decalajului dintre recomandările medicale și îngrijirea de care beneficiază pacienții.
Vizitele periodice la medic pentru verificarea funcționării stimulatoarelor cardiace și a defibrilatoarelor implantabile reprezintă o povară atât pentru pacienți, cât și pentru sistemul de sănătate. Conform prezentării din cadrul ESC Congress 2026, a fost dezvoltat sistemul VIRTUES, care utilizează rapoarte transmise de la dispozitivul implantabil al pacientului către medic. Acesta analizează datele și transmite pacientului informații privind buna funcționare a dispozitivului. Sistemul VIRTUES s-a dovedit la fel de sigur și eficient precum îngrijirea standard, oferind în plus avantajele reducerii costurilor și ale unui nivel ridicat de satisfacție a pacienților.
Terapii tintite pentru boli cardiovasculare complexe
ACACIA-HCM: Aficamten îmbunătățește simptomele și capacitatea de efort în cardiomiopatia hipertrofică
Tratamentul cu aficamten, un inhibitor al miozinei cardiace, a fost asociat cu ameliorarea semnificativă a simptomelor și a capacității de efort la pacienții cu cardiomiopatie hipertrofică simptomatică non-obstructivă.
Studiul ACACIA-HCM, prezentat la ESC Congress 2026 și publicat simultan în New England Journal of Medicine, a comparat aficamtenul cu placebo, fiind primul studiu care a demonstrat îmbunătățiri semnificative clinic pentru această formă de cardiomiopatie hipertrofică.
PRAGUE-26: Tromboliza prin cateter îmbunătățește rezultatele în embolia pulmonară
La pacienții cu embolie pulmonară cu risc intermediar-înalt, tromboliza dirijată prin cateter a îmbunătățit rezultatele clinice pe termen scurt, comparativ cu tratamentul anticoagulant standard, conform studiului PRAGUE-26.
Procedura presupune administrarea medicamentelor trombolitice direct la nivelul trombului din artera pulmonară. Studiul nu a identificat semnale majore de creștere a riscului de sângerare, însă rezultatele nu demonstrează echivalența riscului hemoragic între cele două strategii.
AMUNDSEN: Evolocumab facilitează atingerea țintelor LDL după infarct, fără beneficii clinice precoce demonstrate
Pacienții care au suferit un infarct miocardic prezintă un risc crescut de evenimente cardiovasculare recurente, în special în primul an, motiv pentru care ghidurile ESC recomandă reducerea intensivă a colesterolului LDL.
Conform studiului AMUNDSEN, inițierea imediată a tratamentului cu evolocumab, un inhibitor PCSK9, a crescut semnificativ proporția pacienților care au atins țintele LDL-colesterol.
Totuși, nu a fost demonstrată o reducere precoce a mortalității din toate cauzele sau a spitalizărilor cardiovasculare neplanificate, comparativ cu îngrijirea standard. Rezultatele au fost prezentate la ESC Congress 2026 și publicate simultan în JAMA.
SHASTA-3 și SHASTA-4: Plozasiran reduce trigliceridele cu aproximativ 80%
Conform studiilor SHASTA-3 și SHASTA-4, plozasiran a redus nivelurile trigliceridelor cu aproximativ 80% după un an, la pacienții cu hipertrigliceridemie severă. Tratamentul, administrat subcutanat o dată la trei luni, a fost asociat și cu reducerea semnificativă a episoadelor de pancreatită acută, comparativ cu placebo.
Plozasiranul este o terapie bazată pe interferența ARN (RNAi), care inhibă producția apolipoproteinei C-III (APOC3), implicată în metabolismul trigliceridelor.
Într-un subgrup de pacienți cu trigliceride peste 880 mg/dL și antecedente de pancreatită acută, nu au fost raportate episoade de pancreatită în grupul tratat cu plozasiran. Acest rezultat, corespunzător unei reduceri observate de 100% față de placebo în subgrupul respectiv, trebuie interpretat cu prudență și nu înseamnă eliminarea completă a riscului de pancreatită.
Noile ghiduri ESC schimbă modul în care sunt evaluate și tratate bolile cardiovasculare
O nouă definiție universală a infarctului miocardic: trei categorii clinice
A fost publicată cea de-a cincea definiție universală a infarctului miocardic, elaborată de patru organizații internaționale: Societatea Europeană de Cardiologie (ESC), Colegiul American de Cardiologie (ACC), Asociația Americană a Inimii (AHA) și Federația Mondială a Inimii (WHF).
Noua definiție pune accent pe mecanismul care determină infarctul și distinge trei categorii clinice principale:
- Infarct miocardic primar: apare spontan, în urma unui eveniment coronarian acut, precum ruptura unei plăci aterosclerotice.
- Infarct miocardic secundar: este determinat de un dezechilibru între aportul și necesarul de oxigen al miocardului, care poate apărea în contextul unor afecțiuni precum hipotensiunea severă sau tahiaritmiile.
- Infarct miocardic asociat unei proceduri: apare în legătură cu intervenții cardiace, precum angioplastia coronariană cu implantare de stent sau bypass-ul coronarian.
Documentul actualizează și criteriile de diagnostic, inclusiv investigațiile necesare pentru diferențierea acestor categorii, pentru a facilita identificarea mecanismului infarctului și alegerea conduitei terapeutice adecvate.
Insuficiența cardiacă: o clasificare simplificată și noi recomandări terapeutice
Noile ghiduri ESC privind insuficiența cardiacă aduc o schimbare importantă în clasificarea pacienților, prin eliminarea categoriei de insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție ușor redusă.
Sunt definite acum două fenotipuri principale:
- Insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție redusă: fracția de ejecție a ventriculului stâng (LVEF) sub 50%.
- Insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție păstrată: LVEF de cel puțin 50%.
De asemenea, termenul de insuficiență cardiacă acută este înlocuit cu cel de insuficiență cardiacă decompensată.
Ghidul reorganizează opțiunile de tratament în trei categorii: terapie medicamentoasă de bază, terapie medicamentoasă suplimentară și intervenții terapeutice recomandate de ghiduri. Sunt actualizate recomandările pentru anumite tratamente și este introdusă o secțiune dedicată educării pacienților și autoîngrijirii.
Bolile cardiovasculare și boala renală cronică: depistarea precoce devine prioritară
Primul ghid ESC dedicat managementului bolilor cardiovasculare asociate bolii renale cronice a fost elaborat în colaborare cu Asociația Europeană de Nefrologie.
Una dintre principalele recomandări este extinderea evaluării funcției renale și a albuminuriei la pacienții cu boli cardiovasculare, pentru identificarea precoce a bolii renale cronice, inclusiv în absența simptomelor.
Depistarea timpurie poate facilita inițierea tratamentelor care reduc riscul de complicații cardiovasculare și renale, contribuind la o abordare integrată a celor două categorii de afecțiuni.
Reabilitarea cardiacă: primul ghid ESC dedicat recuperării și calității vieții
A fost publicat și primul ghid ESC dedicat reabilitării cardiace, o componentă importantă a îngrijirii cardiovasculare, dar încă insuficient utilizată în practica medicală.
Noile recomandări evidențiază faptul că reabilitarea cardiacă nu se limitează la exerciții fizice, ci include intervenții care vizează sănătatea fizică și psihologică, educația și gestionarea factorilor de risc.
Integrarea acestor programe poate contribui la îmbunătățirea calității vieții, a capacității fizice și a stării de bine psihologice, precum și la reducerea riscului de evenimente cardiovasculare ulterioare.
Inteligența artificială generativă a fost utilizată pentru sprijin în redactare. Articolul a fost verificat, editat și aprobat de echipa Raportul de Gardă, care își asumă responsabilitatea editorială pentru conținut.
Citeşte şi:
- ESC 2026: Scăderea colesterolului LDL cu peste 50% se menține un an după administrarea unei terapii de editare genică CRISPR
- #ESC26. Noi ghiduri europene pentru insuficiența cardiacă: clasificare simplificată, accent pe prevenție și noi recomandări terapeutice
- ESC 2026: Ateroscleroza „silențioasă”, detectată imagistic la 57% dintre adulții fără boală cardiovasculară cunoscută