Esențial în sănătate publică. OMS: O treime din populația adultă este sedentară, având risc mai mare de cancer și boli cardiovasculare
Sedentarismul crește riscul de boli cardiovasculare, demență și anumite tipuri de cancer
Aproape o treime (31%) dintre adulții de la nivel global, adică aproximativ 1.8 miliarde de oameni, nu au atins nivelurile recomandate de activitate fizică în 2022. Numărul persoanelor inactive fizic a crescut cu 5% între 2010 și 2022. Dacă această tendință continuă, se estimează o creștere la 35% până în 2030, devansând obiectivul global de a scădea nivelul sedentarism.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă adulților să facă 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată sau 75 de minute de activitate fizică de intensitate viguroasă pe săptămână. Lipsa de activitate fizică crește riscul de boli cardiovasculare, diabet de tip 2, demență și anumite tipuri de cancer.
Studiul, realizat de cercetători de la OMS împreună cu universități și publicat în The Lancet Global Health, evidențiază că sedentarismul contribuie la creșterea incidenței cancerului, a bolilor de inimă și a tulburărilor mentale.
Sedentarismul este mai comun la femei (34%) comparativ cu bărbații (29%), și mai frecvent la persoanele peste 60 de ani. În ciuda acestor rezultate, există semne de îmbunătățire în unele țări, aproape jumătate dintre țările lumii făcând progrese în ultimul deceniu. OMS solicită țărilor să accelereze implementarea politicilor pentru a promova și facilita activitatea fizică prin sporturi de masă, recreere activă și transport activ (mersul pe jos, ciclism și utilizarea transportului public).
Peste 3 milioane de decese anuale sunt cauzate de consumul de alcool și droguri
Un nou studiu al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) relevă că 2.6 milioane de decese anuale sunt atribuite consumului de alcool, reprezentând 4.7% din toate decesele, iar 0.6 milioane de decese sunt cauzate de consumul de droguri. Dintre acestea, 2 milioane de decese legate de alcool și 0.4 milioane legate de droguri au fost înregistrate la bărbați.
Studiul bazat pe date din anul 2019 arată că aproximativ 400 de milioane de oameni la nivel global trăiau cu tulburări legate de consumul de alcool și droguri, dintre care 209 milioane aveau dependență de alcool.
Consumul de substanțe dăunează grav sănătății individuale, crescând riscul de boli cronice și tulburări mintale, ducând la milioane de decese prevenibile anual. Pentru a construi o societate mai sănătoasă, este necesară intervenția urgentă pentru reducerea consecințelor negative ale consumului de alcool și pentru asigurarea accesibilității tratamentului pentru tulburările de consum de substanțe.
Consecințele asupra sănătății ale consumului de alcool includ 1.6 milioane de decese prin boli netransmisibile, cum ar fi bolile cardiovasculare și cancerul, 724.000 de decese din cauza accidentelor și 284.000 de decese prin boli transmisibile. În 2019, 13% dintre decesele atribuite alcoolului au fost înregistrate la tineri cu vârste cuprinse între 20 și 39 de ani.
Consumul global de alcool pe cap de locuitor a scăzut ușor de la 5.7 litri în 2010 la 5.5 litri în 2019, cu cele mai mari niveluri în regiunea Europeană și în America. În 2019, 38% dintre consumatorii de alcool au avut episoade de consum excesiv, majoritatea fiind bărbați.
Un nou antibiotic împotriva infecțiilor Gram negative poate duce la scăderea rezistenței la tratament fără efecte negative asupra microbiomului intestinal
Un nou antibiotic, numit lolamicin, folosește un mecanism inovator pentru a trata infecțiile cu bacterii rezistente la antibiotice, lăsând în același timp intact microbiomul intestinal. Această strategie ar putea duce la dezvoltarea unei noi clase de antibiotice care atacă bacteriile într-un mod nou, depășind rezistența actuală la medicamente și protejând microbiomul intestinal.
Lolamicin țintește bacteriile Gram-negative, responsabile pentru infecții severe, precum gastroenterita, infecțiile urinare, pneumonia, sepsisul și holera. Spre deosebire de antibioticele existente, care pot distruge și bacteriile benefice din intestin, lolamicin este selectiv și protejează microbiomul.
Într-un studiu publicat în Nature, lolamicin a redus sau eliminat 130 de tulpini de bacterii Gram-negative rezistente la antibiotice în culturi celulare și a tratat cu succes infecțiile rezistente la medicamente și pneumonia la șoareci, fără a afecta microbiomul acestora. Șoarecii tratați cu lolamicin au rezistat apoi infecției secundare cu Clostridium difficile, în timp ce șoarecii tratați cu alte antibiotice care au afectat microbiomul au murit.
Lolamicin funcționează prin blocarea sistemului Lol, care transportă lipoproteine între cele două membrane protectoare ale bacteriilor Gram-negative. Deși bacteria dezvoltă frecvent rezistență la lolamicin, cercetătorii sunt optimiști că medicamentul poate fi ajustat sau combinat cu alte antibiotice pentru a îmbunătăți eficacitatea. Astfel, lolamicin reprezintă o descoperire promițătoare în dezvoltarea de noi antibiotice cu mecanisme de acțiune inovatoare care pot ocoli mecanismele de rezistență ale bacteriilor
O nouă definiție pentru long COVID ar putea facilita diagnosticarea precoce și tratamentul corect
National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine (NASEM) a dezvoltat o nouă definiție pentru afectarea COVID de lungă durată (long COVID) pentru a îmbunătăți diagnosticarea și tratamentul acestei afecțiuni pentru adulți și copii. Conform definiției din 2024, long COVID este o afecțiune cronică asociată infecției cu SARS-CoV-2 și persistă cel puțin 3 luni, afectând unul sau mai multe sisteme de organe.
Persoanele cu long COVID pot prezenta o gamă largă de simptome, inclusiv dificultăți de respirație, tahicardie, oboseală extremă și tulburări de somn, și pot avea afecțiuni diagnosticabile precum boala pulmonară interstițială, aritmii și sindromul de tahicardie ortostatică posturală (POTS). Definiția nu necesită confirmare de laborator a infecției inițiale și poate apărea după infecții de orice severitate, inclusiv cele asimptomatice. Aceasta este recomandată pentru adoptare universală de către guvern, practicienii de sănătate publică, clinicienii și alte organizații relevante.
Definiția subliniază importanța includerii afecțiunilor diagnosticate ca aparținând long COVID, nu ca alternative. NASEM a introdus, de asemenea, termenul de afecțiune cronică asociată infecției (IACC) pentru a sublinia legătura long COVID cu alte patologii care apar din cauza acestuia.
Nu s-a dovedit nicio legătură între consomul regulat de multivitamine și longevitate
O analiză amplă care a implicat aproape 400.000 de adulți sănătoși din SUA, urmăriți pe o perioadă de peste 20 de ani, nu a găsit nicio asociere între utilizarea regulată a multivitaminelor și reducerea riscului de deces.
Studiul publicat în JAMA Network Open evidențiază că un consum zilnic de multivitamine nu scade ratele mortalității de orice cauză, inclusiv cancer, boli de inimă sau boli cerebrovasculare. În studiu s-a ținut cont de potențialele variabile care ar fi putut influența rezultatele, luând în considerare factori precum demografia și stilul de viață.
Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a evalua efectele multivitaminelor asupra unor populații specifice și afecțiunilor legate de îmbătrânire.
Citiți știrile esențiale pentru sănătatea publică din săptămânile anterioare.