Esențial în Sănătate Publică. CDC: Severitatea cazurilor de gripă la copii şi adolescenţi a fost crescută în sezonul 2022-2023
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial în sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei COVID-19, dar și al altor patogeni care amenință sănătatea la nivel local și internațional.
Accesează pagina Esențial în sănătate publică.
Probioticele modificate prin bioinginerie pot ajuta celulele CAR-T să identifice și să distrugă tumora
Terapiile CAR-T ar putea fi eficace şi împotriva tumorilor solide dificil de ţintit, prin utilizarea unor bacterii obţinute prin bioinginerie, care produc antigene sintetice, conform unui studiu publicat în Science. Metoda a fost testată pe şoareci de laborator cu leucemie, cancer colorectal sau mamar, fiind obţinută cu succes reducerea volumului tumoral. De asemenea, au fost dezvoltate probiotice care eliberează simultan chemokine, molecule care amplifică recrutarea tumorală a celulelor CAR-T şi îmbunătățesc răspunsul terapeutic.
Imunoterapiile de tip CAR-T sunt eficace împotriva unor tipuri variate de neoplazii hematologice, însă efectele asupra cancerelor solide sunt limitate. Una dintre provocări este reprezentată de identificarea unor ținte specifice și exprimate uniform la nivelul tumorilor solide. Tumorile solide au expresie antigenică heterogenă și nespecifică, iar infiltrarea cu limfocite T este redusă. Din aceste motive, terapiile CAR-T adresate cancerelor solide pot ataca şi diverse ţesuturi sănătoase, toxicitatea fiind astfel foarte ridicată, producând inclusiv decesul pacientului.
Au fost obţinute prin bioinginerie bacterii Escherichia coli non-patogene care pot să colonizeze selectiv tumora şi să prolifereze preferenţial în micromediul tumoral. Platforma ProCAR presupune producţia de celule CAR-T care recunosc antigenele sintetizate de bacteriile tumorale. Practic, probioticele obţinute prin bioinginerie etichetează tumora, astfel încât celulele CAR-T să o recunoască în mod eficient şi să distrugă celule maligne.
Numărul de cazuri de long-COVID scade, însă provocările legate de tratament se menţin
Managementul cazurilor de long-COVID rămâne o provocare pentru medici, atât în ceea ce priveşte tratamentul, cât şi diagnosticul, conform unui studiu derulat de Medscape. Aproape jumătate din medici raportează că numărul pacienţilor cu long-COVID pe care îi îngrijesc a scăzut în raport cu anul precedent. Scăderea prevalenţei ar putea fi consecinţa imunităţii dezvoltate prin vaccinare, rapeluri, infecţii sau prin imunitate de tip hibrid (infecţie plus vaccinare).
Principalele concluzii:
- numărul de medici care raportează că terapia cazurilor de long-COVID are succes în mod regulat este scăzut (6%)
- 35% dintre aceştia sunt de părere că numărul de cazuri de long-COVID este subestimat
- unul din 10 medici consideră că este bine informat despre potenţialele terapii pentru long-COVID
- majoritatea medicilor nu au în apropiere o clinică multidisciplinară unde îşi pot trimite pacienţii cu long-COVID
Studiul derulat de Medscape a presupus realizarea unui sondaj naţional în Statele Unite adresat medicilor, pe parcursul a două luni, la care au răspuns peste 450 de medici care oferă asistenţă medicală primară sau care au specialităţi cu probabilitate ridicată de a îngriji pacienţi cu long-COVID (pneumologi, neurologi, cardiologi).
Vaccinarea împotriva SARS-CoV-2: administrarea rapelurilor este esenţială pentru protejarea personalului medical
Rapelurile vaccinului împotriva COVID-19 conferă protecţie împotriva infecţiei cu SARS-CoV-2 în rândul personalului medical, conform unui nou studiu publicat în Open Forum Infectious Diseases. Rezultatele arată că rapelul administrat în cursul valului de cazuri produse de varianta Omicron (BA.1 şi BA.2) a scăzut cu aproape 90% probabilitatea de infecţii cu SARS-CoV-2 la personalul medical vaccinat, faţă de cel nevaccinat.
Acest studiu a adus dovezi de tip “real-world” cu privire la eficacitatea rapelului împotriva COVID-19 într-o ţară cu venituri scăzute sau medii (Albania). Datele raportate anterior din regiunile din această categorie despre eficacitatea vaccinului împotriva SARS-CoV-2 sunt limitate. De asemenea, prevalenţa administrării rapelului împotriva COVID-19 este scăzută în rândul personalului medical din Albania, în ianuarie 2023 fiind de doar 20%.
Studiul a inclus 1500 de persoane angajate în 3 spitale din Albania, în perioada ianuarie-mai 2022. La momentul înrolării, 76% dintre aceştia primiseră anterior o doză de vaccin, 10% au primit o doză de tip rapel, iar 9% au fost nevaccinaţi. Aproape 90% au fost infectaţi anterior cu SARS-CoV-2. Participanţii la studiu au completat săptămânal chestionare referitoare la simptomatologie, dacă au prezentat manifestări compatibile cu COVID-19 au parcurs testarea prin PCR, iar trimestrial au oferit probe pentru a fi testate serologic.
CDC: Severitatea cazurilor de gripă la copii şi adolescenţi a fost crescută în sezonul 2022-2023
Atât incidenţa, cât şi severitatea cazurilor de gripă la copii şi adolescenţii cu vârste sub 18 ani au fost ridicate în sezonul gripal 2022-2023, conform raportului CDC (Centers for Disease Control and Prevention). Vizitele la medic şi spitalizările cauzate de gripă la această categorie de vârstă în perioada 2022-2023 au avut o rată ridicată, depăşind sau egalând incidenţa raportată în sezoanele anterioare.
Acesta este cel de-al patrulea sezon gripal clasificat în categoria cu severitate ridicată la copii şi adolescenţi de la pandemia cauzată de virusul gripal AH1N1 în 2009. Toţi indicatorii de severitate nu doar că au atins nivelurile considerate ridicate, dar aceste vârfuri au apărut precoce în cursul sezonului gripal (sfârşit de noiembrie – început de decembrie). Drept consecinţă, sistemele de sănătate au fost suprasolicitate.
Aceste rezultate au fost favorizate de creşterea precoce a activităţii virusului gripal, de circulaţia concomitentă cu alte virusuri care determină infecţii respiratorii (SARS-CoV-2 şi virusul respirator sinciţial), precum şi de reducerea disponibilităţii terapiei antivirale oseltamivir. În sezonul 2022-2023, activitatea gripei a revenit la nivelurile anterioare pandemiei COVID-19.
Dintre copiii şi adolescenţii internaţi cu gripă în sezonul 2022-2023, o proporţie scăzută a fost vaccinată antigripal, în raport cu sezoanele anterioare. În acest context, CDC recomandă vaccinarea tuturor persoanele în vârstă de minim 6 luni cu vaccinul sezonal împotriva gripei, în absenţa contraindicaţiilor.
Vaccinul cu administrare nazală ar putea fi o nouă armă împotriva streptococului de grup A
Noi rezultate publicate în Nature Communications arată, pentru prima dată, că administrarea nazală a unui vaccin care conţine lipozomi în care se află un peptid antigenic al Streptococcus pyogenes determină dezvoltarea imunității umorale şi celulare pe termen lung. În plus faţă de epitopii bine conservaţi ai proteinei M bacteriene, vaccinul conţine şi un glicolipid imunostimulator. Acest vaccin experimental se află în prezent în studii clinice de fază 1, avansând rapid în faza 2 de investigare a eficacităţii.
Infecţiile cu Streptococcus pyogenes (streptococ de grup A) au o prevalenţă ridicată, variind de la forme uşoare de boală până la cazuri severe, care asociază morbiditate şi mortalitate ridicată. Imunitatea se dezvoltă lent, iar în acest moment nu este disponibil un vaccin care să ofere protecţie împotriva acestei bacterii.
Până în prezent, nu au putut fi dezvoltate vaccinuri cu subunităţi antigenice care ţintesc tractul respirator din cauza lipsei de substanţe imunostimulatoare adecvate pentru uz uman cu acest scop. Glicolipidul utilizat împreună cu vaccinul antigenic împotriva streptococului de grup A a augmentat imunitatea umorală şi celulară, care a fost evidentă chiar şi la un an post-vaccinare. Această nouă metodă ar putea reprezenta o bază pentru dezvoltarea de vaccinuri peptidice cu administrare intranazală împotriva altor patogeni respiratori.