Esențial în Sănătate Publică. Administrarea simultană a vaccinurilor împotriva COVID-19 şi gripei este sigură şi eficace
Știrile săptămânii 4 septembrie – 10 septembrie 2023
Administrarea simultană a vaccinurilor împotriva COVID-19 şi gripei este sigură şi eficace
Vaccinurile împotriva SARS-CoV-2 şi gripei pot fi administrate concomitent, fără un impact semnificativ asupra eficacităţii şi siguranţei acestora, conform unui studiu publicat în Jama Network Open. Riscul de simptome sistemice a fost mai scăzut la persoanele la care cele două vaccinuri au fost coadministrate, faţă de participanţii la studiu care au primit doar vaccinul împotriva SARS-CoV-2. Titrul de anticorpi a fost nesemnificativ statistic mai redus în grupul care a primit ambele vaccinuri concomitent.
Vaccinarea reduce mortalitatea şi morbiditatea asociată bolilor infecţioase. O singură administrare nu este suficientă, însă, nici împotriva SARS-CoV-2 şi nici împotriva gripei pentru a menţine un nivel adecvat de protecţie pe termen lung. Astfel, sunt necesare rapeluri periodice. Administrarea concomitentă ar putea creşte aderenţa la vaccinare prin reducerea numărului de prezentări individuale pentru fiecare rapel în parte.
Studiul prospectiv de tip cohortă a inclus personal medical vaccinat împotriva SARS-CoV-2 (Omicron BA.4/BA.5, Pfizer) şi/sau influenza (Influvac Tetra, Abbott). Au fost evaluate reactogenitatea și imunogenitatea la persoanele la care vaccinurile au fost coadministrate, faţă de participanţii la studiu care au primit doar vaccinul împotriva SARS-CoV-2. Pentru a evalua reacţiile adverse determinate de vaccinare, a fost utilizat un chestionar (aproape 600 de persoane). Eficacitatea a fost evaluată prin determinarea titrului de anticorpi de tip IgG împotriva proteinei Spike a SARS-CoV-2 (peste 150 de persoane).
Sindromul oboselii cronice ar putea fi declanşat de infecţiile virale
Sindromul oboselii cronice/encefalomielita mialgică se asociază cu multiple infecţii virale, precum cele cauzate de enterovirusuri, conform unui studiu publicat în PLOS Pathogens. Pandemia cauzată de SARS-CoV-2 a atras atenţia asupra virusurilor care persistă la nivel tisular şi asupra sindroamelor postvirale, unele dintre aceste cazuri cuprinzând o serie de manifestări care se aseamănă cu simptomele de encefalomielită mialgică. Însă, diagnosticarea cazurilor de sindromul oboselii cronice precede cu mult timp virusul SARS-CoV-2, motiv pentru care s-a impus evaluarea asocierii afecţiunii şi cu alte cauze virale.
Date care asociază sindromul oboselii cronice cu infecţiile virale, conform noului studiu:
- creșterea numărului de cazuri de encefalomielită mialgică a coincis cu focare de infecţii cu enterovirusuri
- la unii pacienţi cu sindromul oboselii cronice au fost evidenţiate infecţii cronice virale
- infecţii acute cu herpesvirusuri, precum virusul Epstein-Barr sau HHV-6, au fost raportate la debutul unor cazuri de sindromul oboselii cronice, reactivarea acestor patogeni putând avea un rol în patogeneza afecţiunii
Până în prezent, cauzele care determină sindromul oboselii cronice nu au fost înţelese pe deplin, fiind considerată o afecţiune multifactorială. Sindromul oboselii cronice nu poate fi diagnosticat pe baza unor teste, ci a fost definită o serie de criterii, iar până în prezent nu a fost identificată o terapie eficace la aceşti pacienţi.
Printre factorii şi mecanismele implicate în patogenia encefalomielitei mialgice se numără disfuncțiile sistemului imun, factorii genetici, stresul, toxinele, traumatismele, dar şi afectarea metabolismului energetic celular, în special la nivel mitocondrial, dezechilibrele hormonale şi ale microbiomului intestinal.
ChatGPT nu susţine miturile de pe social media legate de vaccinare
ChatGPT ar putea să crească aderenţa la vaccinare, întrucât este capabil de a identifica şi combate prin explicaţii ştiinţifice miturile legate de administrarea vaccinurilor, conform unui studiu publicat în Human Vaccines and Immunotherapeutics. În cadrul studiului, top 50 cele mai frecvente întrebări despre vaccinarea împotriva COVID-19, inclusiv legate de miturile şi informaţiile false despre siguranţa şi contraindicaţiile vaccinurilor, i-au fost adresate chatbot-ului.
ChatGPT a răspuns cu o acurateţe de aproape 90%. În restul cazurilor, informaţiile oferite au fost corecte, dar incomplete. Autorii studiului au concluzionat că ChatGPT este o sursă de încredere pentru a oferi informaţii non-tehnice publicului fără background ştiinţific, utilizând un limbaj accesibil, dar care nu afectează validitatea conţinutului.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, ezitarea legată de vaccinare este una dintre principalele 10 ameninţări asupra sănătăţii publice globale. În cursul pandemiei COVID-19, fiind o urgenţă de sănătate publică la nivel mondial, vaccinarea a reprezentat o armă esenţială de a combate virusul SARS-CoV-2. Măsurile luate, însă, au stimulat antivacciniştii, iar starea de nesiguranţă a populaţiei în contextul numeroaselor restricţii şi a unui agent patogen care se răspândea accelerat a favorizat diseminarea informaţiilor false referitoare la siguranţa vaccinurilor şi preluarea acestora de către din ce în ce mai multe persoane.
Utilizarea ChatGPT pentru a oferi informaţii despre miturile legate de vaccinare poate avea, însă, unele dezavantaje. Chatbot-ul poate oferi răspunsuri diferite dacă îi este adresată aceeaşi întrebare cu o întârziere de câteva secunde. De asemenea, poate fi antrenat pentru a oferi răspunsurile dorite, inclusiv de tipul celor care contrazic dovezile ştiinţifice. Deşi există aceste potenţiale ameninţări, versiunea actuală ChatGPT nu susţine informaţiile false şi oferă doar informaţii cu substrat ştiinţific, demonstrat.
Long COVID ar putea fi explicat de persistenţa unor rezervoare virale tisulare
Manifestările asociate cu long COVID sau PASC (post-acute sequelae of COVID-19) ar putea fi explicate de formarea unor rezervoare de ARN viral replicativ sau ARN care poate fi translatat în proteine virale, conform unui review publicat în Nature Immunology. Înţelegerea acestor mecanisme ar putea să indice potenţiali biomarkeri pentru diagnosticul PASC, precum şi noi intervenţii terapeutice pentru aceşti pacienţi.
Principalele concluzii:
- ARN-ul şi proteinele SARS-CoV-2 au putut fi detectate în variate ţesuturi la mai multe luni de la infecţia acută
- la persoanele cu PASC, a fost evidenţiată existenţa rezervoarelor prin studiul biopsiilor tisulare, al proteinelor virale circulante şi studii care au evaluat răspunsul imun adaptativ care indică persistenţa tisulară
Mecanismele care ar putea să explice simptomatologia PASC includ: inflamaţia şi activarea sistemului imun, efecte citopatice, alterarea procesului de coagulare, reactivarea infecţiilor latente cu alţi patogeni, dezechilibre ale microbiomului, autoimunitatea, modificarea semnalizării vagale şi procese neurodegenerative, precum acumularea amiloidului beta.
Pornind de la aceste rezultate, este necesară investigarea existenţei rezervoarelor virale la persoanele cu simptome de long COVID, dar şi la ceilalţi pacienţi care au trecut prin infecţia acută cu SARS-CoV-2, precum şi evaluarea prezenţei transcripţiei, translaţiei, replicării active, evoluţiei genomice, variantelor genetice şi potenţialului infecţios la nivelul rezervoarelor tisulare de ARN SARS-CoV-2.
Long COVID se asociază cu noi cazuri de migrene
Dintre pacienţii infectaţi cu SARS-CoV-2, 12,5% dezvoltă long COVID. Aproape 45% dintre aceştia raportează prezenţa cefaleei. O parte dintre pacienţii cu cefalee în contextul long COVID descriu prezenţa concomitentă a altor simptome, precum sensibilitatea la lumină şi sunete şi greaţa.
Pe baza acestor manifestări, s-a constatat că pacienţii cu long COVID raportează adesea episoade de migrenă cu debut nou, fără a avea un istoric care precede infecţia cu SARS-CoV-2. Conform American Headache Society, migrenele persistă minim 5-6 luni la aceşti pacienţi. La pacienţii care au avut episoade de cefalee şi anterior infecţiei cu SARS-CoV-2, a fost raportată adesea o creştere a frecvenţei şi intensităţii durerilor în contextul long COVID. Managementul cazurilor de migrenă la persoanele cu long COVID este similar celui aplicat celorlalţi pacienţi care au migrene.
Unul dintre mecanismele care ar putea explica episoadele de migrenă la persoanele cu long COVID este reprezentat de inflamaţia cauzată de infecţia virală, care poate fi prezentă inclusiv la nivel cerebral. Conform unui studiu publicat în The Journal of Headache and Pain, majoritatea persoanelor cu debut al simptomelor de migrenă asociat cu long COVID sunt femei de vârstă medie, care au istoric familial de migrenă. Inflamaţia din cursul COVID-19 ar putea menţine sistemul imun activat persistent, precum şi să activeze sistemul trigeminovascular, ceea ce poate declanşa episoadele de migrenă.
Citiți știrile esențiale pentru sănătatea publică din săptămânile anterioare.