Rezultatele studiului ISCHEMIA, publicate în Journal of the American Heart Association, arată că femeile cu boală coronariană ischemică primesc scheme de tratament mai puţin intense, au un control mai slab al factorilor de risc şi urmează proceduri de revascularizare mai rar decât bărbaţii. Femeile cu boală coronariană cronică, însă, sunt adesea mai în vârstă şi au mai frecvent comorbidităţi (hipertensiune arterială şi diabet zaharat) în comparaţie cu bărbații.
„Necesitatea de a obține implementarea utilizării echitabile a terapiilor indicate de ghiduri în rândul femeilor cu boală coronariană cronică este atât o provocare importantă, cât și o oportunitate pentru îmbunătăţirea rezultatelor clinice.”, a afirmat Dr. Harmony Reynolds, prim autor al studiului.
Indiferent de sexul pacienţilor, riscul de evenimente cardiovasculare este similar, astfel că atât femeile, cât şi bărbaţii pot beneficia de pe urma utilizării terapiilor intensive care limitează factorii de risc. Aceste constatări semnalează importanţa prioritizării prescrierii medicamentelor şi intervenţiilor optime indicate de ghiduri la pacientele cu boală coronariană pentru a reduce riscurile asociate.
Principalele concluzii:
- Probabilitatea ca femeile să atingă un nivel al tensiunii arteriale sistolice mai scăzut de 140 mmHg a fost mai redusă în comparaţie cu bărbaţii
- Reducerea nivelului colesterolului LDL sub 70 mg/dL şi al hemoglobinei glicozilate HbA1c sub 8% a fost mai puţin frecventă la pacienţii de sex feminin
- Femeile primesc mai rar aspirină sau alternative ale acesteia şi statine cu intensitate ridicată
Surprinzător pentru existenţa discrepanţelor între sexe în ceea ce priveşte managementul pacienţilor cu boală coronariană este faptul că prescrierea tratamentelor s-a realizat în contextul unui studiu cu un algoritm de management al pacienţilor bine stabilit şi în cadrul căruia s-au realizat activităţi de monitorizare a aplicării acestora. Chiar şi în aceste condiţii înalt standardizate în comparaţie cu îngrijirile medicale oferite în mod obişnuit, au existat diferenţe de atingere a ţintelor de limitare a riscului între bărbaţi şi femei.
„Nu pot exclude, desigur, că femeile doresc o terapie mai puțin intensivă, dar consider că acest lucru este legat de un bias implicit al medicilor [care cred] că femeile sunt expuse unui risc mai mic. După cum arătăm în această lucrare, femeile nu sunt expuse unui risc mai scăzut.”, a completat Dr. Reynolds.
Unele dintre diferenţele constatate au putut fi justificate de motive medicale. Spre exemplu, ratele reduse de revascularizare ar putea fi explicate de prevalenţa scăzută a bolii coronariene obstructive şi a afectării multivasculare documentate prin angiografie la femei. Deşi aderenţa femeilor la terapie raportată în cadrul studiului a fost uşor mai redusă decât a bărbaţilor, aceasta nu a putut justifica magnitudinea discrepanţelor.
La asigurarea implementării eficace a măsurilor de reducere a riscului de evenimente cardiovasculare la femei ar putea contribui educarea medicilor legată de factorii de risc specifici femeilor, dar şi care sunt provocările legate de aderenţa la terapie în viaţa de zi cu zi a acestora.
Despre studiul ISCHEMIA
Peste 5000 de pacienţi cu ischemie moderat spre severă au fost împărţiţi aleatoriu în două grupuri, unul la care strategia de management a fost invazivă, cuprinzând angiografie, revascularizare şi terapie medicamentoasă indicată de ghiduri, iar la celălalt grup strategia a fost de tip conservativ, presupunând doar prescrierea medicamentelor recomandate de ghiduri.
A fost evaluată rata următoarelor evenimente cardiovasculare: deces de cauze cardiovasculare, infarct miocardic, spitalizare pentru angină instabilă, insuficienţă cardiacă sau stop cardiac resuscitat. Riscul de evenimente adverse cardiovasculare a fost similar între cele două grupuri (management invaziv versus conservativ), dar şi între femei şi bărbaţi.
Prevalenţa mai scăzută a obstrucţiei coronariene şi a leziunilor multivasculare ar putea contrabalansa parţial lipsa prescrierii intervenţiilor mai agresive de limitare a riscului, astfel că rata evenimentelor adverse cardivoasculare rezultată este comparativă cu cea a bărbaţilor.
Prescrierea corectă a terapiilor indicate de ghiduri ar putea, însă, să reducă semnificativ numărul de evenimente cardiovasculare înregistrate la femei. Trebuie evaluate, însă, motivele reale pentru care persoanele de sex feminin cu boli cardiovasculare primesc îngrijiri medicale mai puţin intense.
Citeşte şi:
- Recomandare AHA: evaluarea riscului de boală cardiovasculară la femei trebuie să țină cont și de determinanții sociali ai sănătății, alături de factorii biologici specifici
- Femeile sunt mai afectate de complicațiile cardiovasculare ale diabetului decât bărbații. Stilul de viață sănătos – principala linie de apărare
- STUDIU. Femeile de vârstă mijlocie cu tensiune arterială ușor ridicată au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta sindrom coronarian acut comparativ cu bărbații