A cincea ediție a Codului European împotriva Cancerului a fost lansată. Noile recomandări integrează perspectivele cetățenilor, inclusiv dintr-un proiect de cercetare românesc
A fost lansată cea de-a 5-a ediție a Codului European Împotriva Cancerului (ECAC5), inițiativă dezvoltată de Agenția Internațională de Cercetare în Cancer alături de Organizația Mondială a Sănătății. Codul oferă 14 recomandări pentru ghidarea cetățenilor și sistemelor de sănătate în reducerea riscului de cancer combaterea dezinformării cu privire la cancer.
Pentru prima dată de la lansarea Codului European Împotriva Cancerului în 1987, versiunea din prezent (ECAC5) își extinde impactul mai departe de responsabilitatea și acțiunile individuale, oferind recomandări clare guvernelor și factorilor de decizie, pentru a reduce povara cancerului pe teritoriul Europei. Lansarea celei de-a 5-a ediții s-a realizat în cadrul Congresului European de Oncologie Moleculară, ESMO 2025.
Bazat integral pe dovezi științifice, ECAC5 adresează principalele provocări ridicate de cancer la nivelul Uniunii Europene, precum și măsurile care pot fi luate pentru combaterea acestora. Codul echipează atât cetățenii cât și factorii de decizie, cu informațiile necesare construirii unor sisteme și comunități mai sănătoase. Accentuează importanța colaborării, comunicării și diseminării cunoștințelor preventive despre cancer, pentru a crea ecosisteme în care toată lumea poate lua decizii sănătoase, informate.
4P-CAN, proiect finanțat din fonduri europene HORIZON – Mission on Cancer, și coordonat de către Centrul pentru Inovație în Medicină, se aliniază cu Codul European Împotriva Cancerului, informând inclusiv recomandările acestei ediții. Proiectul lucrează activ la identificarea barierelor din calea adoptării măsurilor de prevenție primară a cancerului prin studierea factorilor de risc precum fumatul, consumul de alcool, inactivitatea fizică, excesul de greutate corporală și alimentația necorespunzătoare, infecțiile cu HPV, HBV și poluarea. Până în aprilie 2027, 4P-CAN va dezvolta un model de implementare bottom-up, în România și Bulgaria, menit să îmbunătățească activitățile de prevenție primară și să reducă inegalitățile în cancer.
CURTAIN, inițiativă finanțată prin programul EU4Health, își propune să reducă inegalitățile în cancer pe teritoriul Europei, concentrându-se pe prevenție, depistare timpurie, tratament și calitatea vieții. Pe parcursul următorilor ani, CURTAIN va informa implementarea Codului European Împotriva Cancerului, atât în contextul proiectului 4P-CAN, cât și mai departe de acesta.
Numărul cazurilor și deceselor cauzate de cancer a crescut foarte mult la nivel global în ultimele trei decenii și se estimează că va continua să crească până în 2050, conform unei cercetări publicate în jurnalul The Lancet.
Patru din zece cazuri de cancer și aproape jumătate din toate decesele cauzate de cancer în rândul adulților cu vârsta de 30 de ani și peste pot fi atribuite factorilor de risc modificabili. Acești factori includ fumatul, supraponderalitatea, consumul de alcool, lipsa de activitate fizică, alimentația nesănătoasă și infecțiile.
Fumatul
Nu fumați. Nu consumați niciun fel de tutun sau produse de tipul vape. Dacă fumați, renunțați la acest obicei.
Fumatul determină apariția mutațiilor ADN care au drept consecință întreruperea sintezei proteinelor, în special a celor implicate în limitarea creșterii tumorale, conform unui studiu publicat în Science Advances. Genele de tip supresor tumoral codifică informația pentru sinteza unor proteine care împiedică dezvoltarea și creșterea formațiunilor tumorale maligne.
Un studiu recent publicat în JAMA Oncology a arătat că pacienții cu cancer care au renunțat la fumat imediat după diagnosticare au avut rata de supraviețuire cea mai mare, comparativ cu cei ce au continuat să aibă acest viciu.
Fumatul pasiv
Nu vă expuneți la fumat pasiv. Mențineți-vă locuința și mașina drept spații în care nu se fumează.
Supraponderabilitatea și obezitatea
Luați măsuri cu privire la evitarea sau managementul supraponderalității și obezității:
– limitați consumul alimentelor bogate în calori, zahăr, grăsimi și sare
– limitați consumul băuturilor bogate în zahăr. Consumați predominant apă și băuturi neîndulcite.
– limitați consumul de alimente ultra-procesate.
Un studiu publicat în European Urology arată că numărul cazurilor de cancer renal ar putea să se dubleze la nivel mondial până în anul 2050, fiind determinat în principal de factori de risc legați de stilul de viață, precum obezitatea, fumatul, diabetul, hipertensiunea arterială și lipsa activității fizice.
O cercetare publicată în JAMA Network arată că prezența comorbidităților în perioada de mijloc a vieții este asociată cu un risc crescut de apariție a cancerului și cu o mortalitate mai ridicată ce variază în funcție de tipul de cancer. Afecțiunile hepatice au fost cel mai puternic asociate cu cancerul hepatic, în timp ce bolile metabolice, precum obezitatea și diabetul de tip 2, au fost legate de un risc mai mare pentru nouă tipuri de cancer și de un risc mai scăzut pentru alte patru, inclusiv cancerul pulmonar și cel de prostată.
Generațiile născute după 1960 (Generația X și Milenialii) au un risc crescut pentru 17 tipuri de cancere, printre care cancerul colorectal, ovarian și pancreatic. Creșterea semnificativă a incidenței cancerului în rândul tinerilor este strâns legată de obezitate și stilul de viață nesănătos. Și alți factori, precum consumul de alcool și lipsa vaccinării HPV, influențează aceste tendințe. Dintre cele 17 tipuri de cancer cu incidență în creștere la generațiile mai tinere, zece sunt asociate cu obezitatea. Obezitatea accentuează modificările asupra ADN-ului la femeile purtătoare de mutații BRCA1 sau BRCA2, ceea ce crește suplimentar riscul de cancer de sân.
Activitatea fizică
Fiți activi fizic în fiecare zi. Limitați-vă timpul în care stați jos.
Doar 5 minute de activitate fizică de intensitate crescută, zilnic, pot reduce riscul de a dezvolta cancer cu până la 32%. Activitatea fizică de intensitate ridicată, efectuată intermitent în timpul zilei, a fost asociată cu un risc de cancer substanțial mai scăzut decât în cazul celor care nu fac deloc mișcare.
Bărbații care practică activitate fizică de intensitate mare au un risc mai redus de cancer de colon, pulmonar și de prostată. Un studiu publicat în JAMA Network Open, leagă nivelul moderat spre ridicat de fitness cardiorespirator (capacitate cardiorespiratorie) de riscul redus de apariție a celor mai comune cancere la bărbați: colon, pulmonar, de prostată.
Exercițiile fizice intense ajută organismul să lupte împotriva recidivei cancerului de sân. O singură sesiune de exerciții fizice, fie antrenament de rezistență, fie antrenament pe intervale de intensitate ridicată (HIIT), poate declanșa efecte de reducere a dezvoltării celulelor maligne la femeile care au supraviețuit cancerului de sân. Cercetarea publicată în Breast Cancer Research and Treatment subliniază că exercițiul fizic nu este doar o modalitate de a menține forma fizică, ci poate funcționa și ca o terapie complementară, care sprijină organismul în lupta împotriva cancerului.
Dieta
Consumați cereale integrale, legume, leguminoase și fructe drept alimente predominante în dieta zilnică. Limitați consumul de carne roșie și evitați cărnurile procesate.
O dietă echilibrată reduce cu până la 21% mortalitatea prin cancer de sân la femeile în post-menopauză, conform unui studiu prezentat în cadrul întâlnirii anuale a Societății Americane de Oncologie Clinică – ASCO 2019.
O dietă echilibrată, bogată în fibre și grăsimi nesaturate, poate reduce semnificativ riscul de cancer colorectal. O alimentație bazată pe fructe, legume, cereale integrale, leguminoase, lactate și grăsimi sănătoase poate reduce semnificativ riscurile de a dezvolta aceste tipuri de cancer. Alimentele bogate în fibre susțin sănătatea microbiomului intestinal și reduc inflamația, comparativ cu dietele bogate în carne procesată, băuturi bogate în zahăr și alcool.
Alcoolul
Evitați consumul băuturilor alcoolice.
Consumul de alcool este asociat în mod clar cu cel puțin șapte tipuri de cancer: cancerul colorectal, de sân, hepatic, bucal, laringian, de gât și esofagian. Un număr tot mai mare de studii evidențiază o problemă importantă de sănătate publică, și anume asocierea mai puțin cunoscută dintre consumul de alcool și riscul de dezvoltare a cancerului. Deși există numeroase dovezi științifice, un procent semnificativ al populației nu este conștient de faptul că alcoolul este un agent cancerigen, implicat în apariția mai multor tipuri de cancer.
Consumul de alcool este al treilea factor de risc evitabil ca frecvență, cu 4% din numărul total de cazuri de cancer. Cele mai des întâlnite cazuri de cancer asociate consumului de alcool sunt: cancerul cavității orale și faringelui (responsabil pentru 40,9% dintre cazuri), cancerul laringian, hepatic, esofagian, cancerul de sân, de colon și rect.
Alăptarea
Alăptați-vă copilul cât de mult timp este posibil.
Legătura dintre alăptatul natural și riscul de cancer ovarian a fost îndelung studiată în literatura de specialitate, însă cercetătorii au ajuns la diferite concluzii: fie alăptatul scade riscul acestui subtip oncologic, fie nu există corelație între cele două. O analiză publicată în 2020, în revista JAMA Oncology, aduce argumente convingătoare în ceea ce privește efectul protectiv al alăptatului: indiferent de numărul de sarcini, alăptatul în antecedente scade riscul de tumori ovariene invazive, iar efectul protectiv crește în funcție de durata alăptatului și cât de recent a avut acesta loc.
Expunerea la soare
Evitați expunerea la soare pe o perioadă îndelungată, în special în cazul copiilor. Folosiți protecție solară. Nu mergeți la solar.
În cadrul Congresului Asociației Europene de Dermatologie și Venerologie 2018 (EADV 2018) s-a dezbătut impactul expunerii inadecvate la soare: generează un risc cu 43% mai mare de dezvoltare a carcinomului bazocelular la persoanele care lucrează în mediul exterior.
Factori cauzatori de cancer de la locul de muncă
Informați-vă cu privire la factorii care pot cauza cancer la locul de muncă și protejați-vă împotriva lor. Urmați instrucțiunile de sănătate și siguranță la locul de muncă.
Expunerea ocupațională la azbest, asociată cu un risc mai crescut de mortalitate prin mezotelioame și cancere pulmonare. Conform unui studiu publicat în 2024, riscul de mezoteliom crește odată cu expunerea prelungită la fibrele de crisotil, iar riscul de cancer pulmonar este direct proporțional cu expunerea la praful care conține crisotil, în special la bărbați.
Acrilonitrilul este un compus chimic folosit pentru a fabrica diverse tipuri de plastice și materiale sintetice, fibre textile etc. Produsele fabricate din aceste materiale includ îmbrăcăminte, covoare, plastice pentru articole de uz casnic, piese auto și materiale de construcție. Substanța este prezentă și în fumul de țigară. Oamenii pot fi expuși la acrilonitril în principal prin inhalarea fumului de țigară, fie direct, fie pasiv, și din poluarea aerului. Muncitorii din industriile care produc sau utilizează acrilonitril sunt, de asemenea, expuși la risc.
Expunerea la radon în interior
Informați-vă cu privire la nivelul de radon din zona dvs. verificând hărțile locale de radon. Solicitați ajutor profesionist pentru a măsura nivelul acestui gaz în casa dvs. și dacă este nevoie pentru a-l reduce.
Cancerul pulmonar, adesea asociat cu fumatul, este diagnosticat tot mai frecvent și la persoanele care nu au fumat niciodată. 15-20% dintre cazuri sunt descoperite la indivizi care nu au fost expuși anterior la fumat. Mulți dintre aceștia sunt relativ tineri. Inhalarea de radon este un factor care ar putea explica aceste cazuri. Radonul, un gaz incolor și inodor care provine din descompunerea naturală a materialelor radioactive din pământ, poate pătrunde în locuințe prin fundații, acumulându-se în spațiile de locuit.
Expunerea la radon ar putea crește riscul de leucemie la copii, chiar și la niveluri scăzute. Radonul este un gaz radioactiv care apare în mod natural, eliberat prin descompunerea uraniului prezent în roci și soluri. Este incolor, inodor și insipid, ceea ce îl face dificil de detectat fără teste adecvate. Acesta se acumulează în special în zone slab ventilate, cum ar fi subsolurile, unde se descompune în particule radioactive care pot deteriora ADN-ul de la nivelul țesutului pulmonar și, posibil, din alte părți ale corpului.
Poluarea atmosferică
Luați inițiativă în reducerea expunerii la poluanții atmosferici:
– utilizați mijloacele de transport în comun, practicați mersul și ciclismul în locul utilizării mașinii personale
– alegeți rutele cu mai puțin trafic atunci când vă plimbați, mergeți cu bicicleta sau faceți activitate fizică
– mențineți-vă casa aerisită, nu ardeți materiale precum cărbune sau lemn
– susțineți politicile care își propun să îmbunătățească calitatea aerului
Date publicate în 2023, în Environment International, sugerează o corelație puternică între arderea lemnului în spații închise (de exemplu în propriile case ca metodă de încălzire) și riscul crescut de cancer pulmonar la femei. Concret, femeile care folosesc sobe sau șeminee pentru încălzire au un risc cu 43% mai mare de a dezvolta cancer pulmonar decât cele care nu o fac.
Persoanele care trăiesc în zone cu un nivel crescut de poluare, mai ales cu particule PM2.5, au un risc cu 8% mai mare de a dezvolta cancer de sân, conform unui studiu amplu realizat pe o perioadă de peste 20 de ani, în Statele Unite, de National Institute of Environmental Health Sciences, parte din NIH (National Institutes of Health). PM2.5 se asociază cu o incidență mai mare a cancerului de sân pozitiv pentru receptorul de estrogen (ER+). Un studiu prezentat în cadrul Congresul Societății Europene de Oncologie Medicală (ESMO) 2022 arată cum poluarea aerului determină apariția cancerului pulmonar la nefumători prin eliberarea de IL-1β în celulele cu mutații EGFR.
În același timp, o cercetare publicată în 2024 în eBioMedicine, arată că expunerea la anumiți poluanți din aer, în special la particulele în suspensie PM2.5 ar putea crește riscul de cancer colorectal (CRC) prin modificări epigenetice, în special metilarea ADN.
Infecții care cauzează cancer
Vaccinați-vă copiii (fete, băieți) împotriva virusului hepatitic B și virusului papilloma uman (HPV) la vârsta recomandată. Paricipați la programele de testare și tratament pentru virusurile hepatitic B și C, HIV și Helicobacter pylori.
Un nou studiu publicat în revista Nature a dezvăluit o legătură surprinzătoare între infecțiile respiratorii virale comune și reactivarea celulelor maligne din tumorile mamare aflate în stare latentă. Rezultatele sugerează că inflamația declanșată de virusuri precum virusul gripal sau SARS-CoV-2 poate stimula celule canceroase inactive din plămâni, crescând semnificativ riscul de recidivă metastatică.
Vaccinarea împotriva virusului papiloma uman (HPV) este o măsură eficientă pentru prevenirea infecțiilor HPV și a cancerelor asociate. O analiză prezentată la Întâlnirea Anuală a Societății Americane de Oncologie Clinică (ASCO) din 2024 arată cum bărbații care au primit vaccinul HPV au un risc cu 54% mai mic de toate cancerele asociate HPV și un risc cu 56% mai mic de cancer de cap și gât, comparativ cu cei nevaccinați.
Zero cazuri de cancer de col uterin la femeile vaccinate împotriva HPV în 2008, în Scoția. Vaccinarea împotriva HPV reduce drastic numărul de cazuri de cancer de col uterin invaziv, conform unei noi analize derulate de Public Health Scotland, care a fost publicată în Journal of the National Cancer Institute.
Anumite mutaţii ale genelor asociate cu repararea ADN-ului cresc riscul de cancer gastric, atunci când este prezentă infecţia cu Helicobacter pylori, conform unui studiu publicat în The New England Journal of Medicine. Simultan cu articolul, un editorial despre rezultatele studiului a fost, de asemenea, publicat. În absenţa H. pylori, modificările genetice identificate nu au avut un impact semnificativ asupra riscului de tumori maligne gastrice.
Terapia de substituție hormonală
Dacă decideți să folosiți terapia de substituție hormonală pentru ameliorarea simtpomelor menopauzei după o discuție aprofundată cu medicul dvs, limitați utilizarea acesteia la cea mai scurtă perioadă posibil.
Organizarea programelor de screening
Luați parte în programele de screening organizate în țara dvs pentru: cancer gastric, cancer de sân, cancer cervical, cancer pulmonar
În septembrie 2022, Comisia Europeană recomanda extinderea programelor de screening oncologic prin includerea unor noi localizări – cancerul de prostată, pulmonar și gastric, precum și alte măsuri pentru a îmbunătăți programele actuale de screening (sân, col uterin și colorectal). În baza acestei recomandări, informată de raportul nr. 10 SAPEA, în decembrie 2022, Consiliul Uniunii Europene și-a actualizat recomandările privind screening-ul, înlocuind recomandările în vigoare, din 2003 – acțiune aflată în concordanță cu obiectivele Planului european de cancer.
- Cancerul de sân – Micșorarea vârstei de screening pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 45-74 de ani, plus efectuarea RMN-ului pentru cele cu țesut mamar foarte dens.
- Cancerul de col uterin – Testarea HPV pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 30-65 de ani, din 5 în 5 ani, ținându-se cont de statusul vaccinării HPV.
- Cancerul colorectal – Trierea pacienților cu vârsta cuprinsă între 50-74 de ani prin FIT pentru a decide ulterior nevoia de follow-up prin endoscopie/colonoscopie.
- Cancerul pulmonar – Testarea persoanelor care fumează activ sau care au fumat pe parcursul vieții, având vârsta cuprinsă între 50-75 de ani.
- Cancerul de prostată – Testarea PSA (antigen specific prostatic) la bărbații cu vârsta de până în 70 de ani, plus RMN pentru follow-up.
- Cancerul gastric – Testarea H. pilori și supravegherea leziunilor stomacale precanceroase în zonele în care este crescută incidența acestui tip de cancer.