UPDATE. #COVID-19. ANALIZA primelor 100.000 de cazuri și 10.000 de decese din Italia. Profilul mortalității: vârsta medie – 78 de ani, 98% aveau și alte boli.

  • Health literacy



UPDATE 4 aprilie. Numărul global al cazurilor confirmate de COVID-19 a depășit un milion iar decesele, 53.000, pe măsură ce pandemia continuă să afecteze masiv Statele Unite și țările europene. Numărul total al cazurilor COVID-19 din Italia a depășit China și a crescut la peste 155.000, după SUA ca număr total de cazuri. Cu toate acestea, după apogeul înregistrat pe 21 martie, când au fost raportate 6.557 de cazuri noi, numărul de cazuri noi raportate zilnic pare să scadă. Declinul numărului de cazuri noi s-a produs la aproximativ două săptămâni de la implementarea măsurilor de control (restricții de izolare la domiciliu), mai întâi în nordul Italiei (9 martie) și apoi în întreaga țară (11 martie).

Italia este cea mai lovită țară din lume în ceea ce privește numărul de decese. În total, aproape 14.000 de persoane au murit, de departe cea mai mare rată a fatalității din întreaga lume. Pe 27 martie, s-a înregistrat apogeul mondial al numărului de decese raportate într-o singură zi – 919.

abonare

„Ne aflăm pe un platou al cazurilor de coronavirus înregistrate”, a declarat pe 1 aprilie Silvio Brusaferro, președintele Institutului de Sănătate Superioară din Italia (ISS). „Asta nu înseamnă că am atins vârful și că am trecut, dar că trebuie să începem coborârea (…) prin aplicarea măsurilor în vigoare. Atunci când va începe, cât de abruptă va fi coborârea va depinde de comportamentul nostru.”

Primul ministru italian, Giuseppe Conte, a confirmat pe 1 aprilie că blocarea generală instituită la începutul lunii martie va fi prelungită până pe 13 aprilie. Încep să se vadă rezultatele restricțiilor. Cu toate aceste, încă nu este momentul să fie slăbite și să se revină la normal.

„Suntem încă departe de final”, a spus Giuseppe Conte în ziua în care Italia a înregistrat cel mai mic număr zilnic de decese după o săptămână.

Italia se află în blocaj general strict din data de 12 martie. Oamenii sunt izolați la domiciliile lor și au permis să iasă doar pentru motive importante, vitale, precum aprovizionarea cu alimente și alte bunuri esențiale sau consulturi medicale care nu pot fi amânate.

„Experții spun că suntem pe drumul cel bun și măsurile drastice pe care le-am luat încep să dea rezultate”, a declarat ministrul sănătății, Roberto Speranza. El a avertizat, însă, că ar fi „de neiertat să presupunem că aceasta este o înfrângere definitivă a virusului SARS-CoV-2” și că va fi „o luptă lungă.

El a avertizat, de asemenea, că nu se poate angaja să precizeze când se vor încheia măsurile restrictive instituite de autorități.

„Atunci când curba va scădea, am putea intra în faza a doua, cea a coexistenței cu virusul. Apoi, va fi faza a treia: cea a restabilirii treptate a normalității și reconstruirii țării. În momentul în care datele vor fi consolidate iar experții ne vor oferi răspunsurile lor, vom putea identifica o dată de încheiere. Dar nu pot oferi acest lucru astăzi.”

Institutul Superior de Sănătate din Italia pune la dispoziție o analiză statistică actualizată zilnic asupra cazurilor înregistrate până la momentul respectiv. Situația de pe 1 aprilie, atunci când a fost depășită borna de 100.000 de cazuri diagnosticate cu COVID-19, era următoarea:

statistica ISS covid-19 italia 1 aprilie

  • din 102.000 de cazuri, 10.000 erau în rândul cadrelor medicale,
  • vârsta medie a pacienților infectați – 62 de ani, 2/3 din pacienți având peste 50 de ani,
  • nu au fost diferențe semnificative în funcție de sex – 55% bărbați,
  • cazurile severe și critice reprezentau aproape un sfert din total cazurilor,
  • erau înregistrate aproape 12.000 de deceserata fatalității de 11,5%,
  • doar 1% din persoanele infectate în vârstă mai mică de 50 de ani au decedat.

Situația este puțin diferită în România, unde analiza primelor 2.000 de cazuri a arătat următoarele:

  • vârsta medie a persoanelor infectate – 46 de ani, peste jumătate din pacienți au sub 50 de ani, Acest aspect are o semnificație importantă, pentru că formele grave de infecție COVID-19 apar mai cu seamă la persoanele vârstnice și care prezintă și alte comorbidități (hipertensiune arterială, diabet zaharat).
  • balanța a înclinat ușor spre sexul feminin – 55% femei,
  • erau înregistrate în jur de 60 de decese.

Pe 30 martie, Federația Națională a Medicilor din Italia FNOMCeO, a anunțat moartea a încă 11 medici, în total ajungând la 61 de decese. Conform listei oficiale, majoritatea victimelor lucrau în spitale din sau în jurul Lombardiei, regiunea din centrul focarului italian. Însă medici au murit și mai în zona de sud – Le Marche, Campania, Sicilia și Puglia.   Vulnerabilitatea personalului medical este aferentă contactului zilnic al acestora cu pacienți posibil infectați, aflați în perioada de incubație sau asimptomatici. Particularitatea cazurilor de infecție în rândul cadrelor medicale constă în faptul că deseori vin în contact cu pacienți cu o încărcătură virală importantă. De asemenea, din cauza solicitării caracteristice din sectorul medical, care implică lipsa unui stil de viață sănătos, deprivare de somn și oboseală cronică, susceptibilitatea la infecția virală este crescută.

Situația alarmantă cu care se confruntă sistemul medical italian și personalul medical de acolo trebuie să fie un semnal de alarmă pentru România. Pe 3 aprilie, Centrul pentru Comunicare Strategică a raportat, în total, 474 de cadre medicale infectate – 318 dintre acesteau fiind în județul Suceava.

Raportul realizat de autoritatea națională de sănătate din Italia, privind caracteristicile pacienților cu COVID-19 decedați în Italia, a fost actualizat până la 30 martie și a cuprins 10.000 de pacienți decedați.

Vârsta medie a pacienților decedați din cauza infecției COVID-19 a fost 78 de ani (interval 26-100 de ani). Vârsta medie a pacienților care au murit din cauza infecției COVID-19 a fost cu peste 15 ani mai mare comparativ cu cea a tuturor pacienților diagnosticați (vârsta medie – 62 de ani). Femeile care au murit din cauza infecției (30,8%) au avut o vârstă mai mare decât bărbații (femeile au avut vârsta mediană de 82 de ani, bărbații – vârsta mediană de 78 de ani).

Pacienții cu COVID-19 decedați au prezentat un număr mediu de 3 boli asociate. Datele despre cele mai frecvente comorbidități diagnosticate înainte de infecția COVID-19 au fost disponibile pentru 909 pacienți decedați în spital.

  • 2,1% nu au prezentat comorbidități,
  • 21,6% aveau o singură comorbiditate,
  • 24,5% – două boli subiacente,
  • 51,7% aveau trei sau mai multe comorbidități.

Cele mai frecvente patologii cronice preexistente la pacienții decedați din Italia au fost (datele au fost obținute de la 15% din pacienții decedați):

Incidența mai mare a comorbidităților în rândul pacienților cu COVID-19 a fost conformată și de datele din alte țări. Analiza a 44.672 de cazuri confirmate cu COVID-19 în Wuhan, China a arătat că ratele de fatalitate au fost mai crescute la pacienții cu: boli cardiovasculare, diabet zaharat, hipertensiune arterială.

Același lucru poate fi observat și în România, unde majoritatea persoanelor decedate la care există date, asociau boli subiacente: diabet zaharat decompensat, hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, insuficiență renală cronică si cancer. Ilustrativ pentru importanța comorbidităților este decesul unei femei de 27 de ani – cea mai tânără victimă a pandemiei COVID-19 în România. Aceasta suferea de diabet zaharat de tip I, decompensat.


#COVID-19. ANALIZĂ. 5 posibile explicații pentru numărul mare de decese din Italia. Profilul mortalității: nicio victimă sub 30 de ani, vârsta medie – 80 de ani, 99% aveau și alte boli.

Italia este în momentul de față cea mai afectată țară de pandemia COVID-19. La nivel național a fost impusă carantină totală iar spitalele și personalul medical sunt copleșiți de zecile de mii de victime produse de SARS-CoV-2 în numai câteva săptămâni. Experții sunt preocupați și de rata extrem de mare a deceselor înregistrate, numărul de victime depășind totalul raportat în China. 

Potrivit unui studiu realizat de autoritatea națională de sănătate din Italia, 99% din decesele provocate de noul coronavirus au fost persoane care sufereau de afecțiuni medicale preexistente. Raportul privind caracteristicile pacienților pozitivi pentru infecția cu SARS-CoV-2 decedați în Italia s-a bazat pe date actualizate până la 20 martie și a cuprins 3.200 de pacienți decedați.

statistica ISS italia covid-19
Sursa informațiilor: ISS. Date disponibile la data de 20 martie 2020.

Pe 20 februarie, un tânăr din regiunea Lombardia din Italia a fost internat pentru o pneumonie atipică, care ulterior s-a dovedit a fi COVID-19. În următoarele 24 de ore au apărut 36 de cazuri noi, niciunul neavând contact cu primul pacient sau cu cineva cunoscut cu infecția COVID-19. Acesta a fost începutul unuia dintre cele mai mari și mai necontrolate grupuri de pacienți cu COVID-19 din lume, care a declanșat rapid transmiterea intracomunitară pe teritoriul Italiei.

În săptămânile următoare, numărul de cazuri raportate în Italia a rămas scăzut. Apoi, numărul italienilor infectați cu noul coronavirus a crescut de 10 ori, în perioada 23 februarie – 1 martie.

De la începutul lunii martie, numărul cazurilor a crescut de la aproximativ 1.700 la peste 60.000 iar numărul de decese a crescut de 100 de ori – de la 34 la peste 6.000.

În ciuda eforturilor agresive de izolare a populației, SARS-CoV-2 a continuat să se răspândească, iar numărul de pacienți afectați s-a aflat în creștere. Peste 4.500 de oameni au murit în Italia în luna de când un bărbat în vârstă de 78 de ani din regiunea Lombardia a devenit primul deces provocat de COVID-19 în Europa (21 februarie). Rata de fatalitate a cazurilor este foarte mare, fiind dominată de pacienți foarte bătrâni.

Pe 19 martie, Italia devenea țara cu cele mai multe decese provocate de noul coronavirus din lume, depășind China, după ce înregistrase 5.322 de cazuri noi și 427 de decese noi într-o singură zi. Din cauza numărului foarte mare de decese, armata italiană a fost chemată pentru a transporta sicriele din Bergamo către crematorii din alte regiuni, deoarece capacitatea cimitirelor și crematoriilor era depășită.

În zilele următoare, în Italia începea să se observe un trend descendent al numărului de cazuri și decese noi, întreaga lume sperând că data de 21 martie (aproape 6.600 de cazuri noi și 800 de decese noi), fusese vârful pandemiei de pe teritoriul Italiei.

cazuri noi COVID-19 Italia
Evoluția cazurilor noi din Italia până pe 23 martie. Sursa foto: Statista

Franco Locatelli, președintele Consiliului Sănătății declara la acea dată că se așteaptă ca primele efecte ale măsurilor stricte de blocare adoptate pe 11 martie să se vadă după 2-3 săptămâni, așa că săptămâna viitoare va fi absolut crucială în acest sens – așteptăm să vedem în sfârșit un semn al inversării tendinței”.

După ce decesele cauzate de virus au atins un număr alarmant, cu o creștere de 150% săptămâna trecută, autoritățile medicale și guvernamentale au încercat să găsească date statistice care să ofere indicii pentru combaterea răspândirii infecției. Noul studiu ar putea oferi răspunsul la întrebarea De ce rata de deces din Italia este mai mare decât în ​​alte țări?.

China are aproape de două ori mai multe cazuri, 81.250, dar 3.253 de victime. Acest lucru înseamnă că aproximativ 8% dintre pacienții cu COVID-19 au murit în Italia, comparativ cu 4% în China. Germania, care a identificat până acum 30.000 de cazuri și 150 de decese, are o rată de fatalitate de doar 0,3%. Deci de ce este diferență atât de mare?

„Există trei factori implicați în Italia: unu – populația este mult mai în vârstă, doi – sistemul de sănătate a fost copleșit, iar trei – rata mare de infecție cu noul coronavirus printre lucrătorii din sistemul medical, slăbind astfel și mai mult sistemul medical”, spune Prof. Martin McKee, Sănătate Publică Europeană, London School of Igiene and Tropical Medicine.

Varstnici afectati COVID-19 Italia
Italia are cea mai îmbătrânită populație din Europa. Sursa foto: GettyImages

1. Populație îmbătrânită

Anul trecut, vârsta medie a populației din Italia era de 45,4 – mai mare decât oriunde în Europa, cu șapte ani mai mare decât vârsta medie din China și puțin peste cea din Coreea de Sud.

Potrivit Prof. Walter Ricciardi, consilier științific al ministrului sănătății din Italia, rata fatalității țării este atât de mare din cauza demografiei – națiunea are a doua cea mai îmbătrânită populație din lume.

Vârsta medie a pacienților noștri din spitale este substanțial mai mare, 67, în timp ce în China a fost 46Deci, în esență, distribuția vârstei pacienților noștri este redusă la o vârstă mai mare și acest lucru crește substanțial letalitatea”. 

Conform studiului, în Italia, vârsta medie a pacienților cu COVID-19 decedați a fost 78,5 ani (mediana – 80 de ani). Vârsta medie a pacienților cu COVID-19 decedați este cu peste 15 ani mai mare decât cea a pacienților care au contactat infecția.

Peste două treimi din decedați au fost bărbați (70,6%), fiind bine cunoscut faptul că persoanele cu risc pentru evoluție severă sunt bărbații vârstnici, cu alte afecțiuni medicale asociate. Femeile infectate care au murit erau mai în vârstă (vârsta medie – 82 de ani) decât bărbații (vârsta medie – 70 de ani).

Puțin peste 1% din pacienții cu COVID-19 decedați (36 ​​din cei 3.200) aveau sub 50 de ani.

  • 9 dintre aceștia aveau vârste cuprinse între 31 și 39 de ani (8 bărbați și o femeie).
  • Despre 2 pacienți cu vârsta sub 40 de ani nu există informații clinice disponibile.
  • Ceilalți 7 aveau patologii preexistente grave (cardiovasculare, renale, patologii psihiatrice, diabet, obezitate).

Conform unui studiu publicat pe 17 martie în The Journal of the American Medical Association, 40% din cazurile de infecție cu SARS-CoV-2 și 87% din decesele înregistrate în Italia au fost la pacienții de peste 70 de ani. Conform modelelor statistice, majoritatea din această grupă de vârstă vor necesita probabil îngrijiri de terapie intensivă, punând presiune asupra sistemului medical.

JAMA coronavirus decese ITALIA

Decesele provocate de COVID-19 apar mai ales în rândul persoanelor în vârstă. Țările cu populații mai în vârstă vor trebui să ia măsuri de protecție mai agresive pentru a rămâne sub pragul cazurilor critice care depășesc capacitățile sistemelor de sănătate“, a spus Prof. Jennifer Dowd de la Universitatea din Oxford.

Cu toate acestea, Japonia este o națiune mai îmbătrânită decât Italia – vârsta medie a japonezilor este 47,3 ani, totuși are are doar 42 de decese înregistrate oficial. Deci, în mod clar, vârsta nu este singurul factor implicat.

Prof. Dowd afirmă că mai există un alt factor care a pus în pericol vârstnicii din Italia – țara este renumită pentru rolul central al familiilor extinse în viața de zi cu zi a oamenilor. Acest amestec între generații poate să fi jucat un rol în răspândirea infecției.

2. Pacienți cu multiple comorbidități

Rata deceselor provocate de COVID-19 în Italia ar putea fi ridicată și din cauza modului în care sunt înregistrate decesele. Prezența comorbidităților ar putea crește riscul de mortalitate, independent de infecția cu COVID-19.

„Modul în care codificăm decesele în țara noastră este foarte generos în sensul că toate persoanele cu COVID-19 care mor în spital, sunt considerate a muri din această cauză” – Prof. Ricciardi.

Statisticile privind fatalitatea din Italia se bazează pe definirea deceselor legate de COVID-19 drept decesele survenite la pacienții cu rezultat pozitiv la testarea rt-PCR pentru SARS-CoV-2, independent de bolile preexistente care ar fi putut cauza moartea. Această metodă a fost selectată deoarece nu sunt disponibile criterii clare pentru definirea deceselor legate de COVID-19. Alegerea de a defini decesul legat de COVID-19 în acest fel poate duce la o supraestimare a ratei fatalității cazurilor.

Institutul Național de Sănătate din Italia a realizat o reevaluare, conform căreia doar 12% dintre certificatele de deces au arătat o cauzalitate directă cu SARS-CoV-2, în timp ce 88% dintre pacienții care au murit au cel puțin o comorbiditate preexistentă – mulți au avut două sau trei.

Cele mai frecvente patologii cronice preexistente (diagnosticate înainte de a contacta infecția) la pacienții decedați din Italia au fost (datele au fost obținute de la 15% din cei 3.200 de pacienți decedați):

În medie, pacienții italieni decedați asociau alte două afecțiuni medicale.

  • 1,2% nu au avut nicio patologie asociată,
  • 23,5% au avut o patologie,
  • 26,6% au avut 2 patologii asociate,
  • 48,6% au avut 3 sau mai multe comorbidități.

Datele raportate în Italia, sunt în concordanță cu cele ale OMS și CDC – rata mortalității este mult crescută pentru persoanele care asociază alte boli cronice.

infografic pacienti risc crescut de evolutie severa covid-19
Persoanele cu afecțiuni medicale asociate au risc crescut de evoluție severă a infecției COVID-19.

Acest lucru nu înseamnă că infecția COVID-19 nu a contribuit la moartea pacienților, ci demonstrează că numărul de decese din Italia este crescut întrucât o mare parte dintre pacienți aveau alte boli subiacente.

Experții spun că există și alți factori care au contribuit la rata fatalității italiene, printre care rata ridicată a fumatului. Fumatul crește expresia genei pentru enzima de conversie a angiotensinei 2 (ECA2), receptorul de legare pentru SARS-CoV-2, ceea ce explică susceptibilitatea crescută pentru infecție a fumătorilor. În același timp, fumatul este principala cauză de boală pulmonară obstructivă cronică, factor de risc independent pentru evoluție severă a COVID-19.

Poluarea este o altă explicație posibilă. Majoritatea deceselor s-au produs în regiunea nordică, cunoscută pentru calitatea scăzută a aerului, care se asociază de asemenea cu afecțiuni pulmonare cronice și scăderea duratei de viață.

Un alt factor luat în discuție este tratamentul antihipertensiv cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA). Conform raportului, înainte de spitalizare, 36% dintre pacienții italieni cu COVID-19 decedați au urmat terapie cu IECA și 16% cu sartani (blocanți ai receptorului pentru angiotensină – BRA). Potrivit autorilor, cifra ar putea fi chiar subestimată, întrucât nu a fost întotdeauna posibil să se deducă din fișele medicale terapia efectuată înainte de internare. Momentan nu este clar dacă există o legătură directă între evoluția severă și/sau deces și tratamentul cu IECA și/sau BRA, sau este doar o coincidență cauzată de vârsta înaintată și hipertensiunea arterială în sine. Pe 13 martie, Societatea Europeană de Cardiologie (ESC) recomanda continuarea tratamentului antihipertensiv cu aceste medicamente și sublinia lipsa dovezilor care să susțină efectul negativ.

3. Modul de testare a cazurilor de infecție

În faza timpurie a epidemiei, italienii au adoptat o strategie de testare extensivă a contactelor, atât simptomatice cât și asimptomatice. Pe 25 februarie, Italia și-a schimbat strategia de testare prin rt-PCR a cazurilor suspecte pentru infecția cu SARS-CoV-2.  Ministerul Sănătății a emis atunci recomandarea de a prioritiza testarea pentru pacienții cu simptome clinice mai severe, suspectați de COVID-19 și care necesitau internare. Testarea a fost limitată pentru persoanele asimptomatice sau pentru cei care aveau simptome ușoare.

Această strategie de testare a dus la o proporție ridicată a rezultatelor pozitive – 19,3% (2.1157 cazuri pozitive din 109.170 testate până pe 14 martie) și o creștere aparentă a fatalității. De ce? Pacienții care prezentau forme mai ușoare de boală și, prin urmare, cu rată mai mică de mortalitate, nu au mai fost testați. Astfel, rata de fatalitate s-a modificat de la 3,1% pe 24 februarie la 7,2% pe 17 martie. Cazurile mai ușoare, cu o rată scăzută de mortalitate, nu au mai fost luate în considerare în numitor.

fatalitate COVID-19 tari
Comparație între diferite țări asupra numărului de decese raportate la milionul de locuitori. Sursa foto: Statista

Coreea de Sud a avut kituri și mijloace necesare pentru a efectua peste 10.000 de teste pe zi. Testările au început timpuriu la scară largă, marcând un record mondial. Până la mijlocul lunii martie, Coreea de Sud a realizat peste 230.000 de testări gratuite, realizate inclusiv prin sistem drive-through. Acest lucru a dus la identificarea unui număr mare de persoane cu simptome ușoare sau limita. Posibil ca acesta să fie unul dintre motivele pentru care Coreaa de Sud are o rată de fatalitate mult mai mică comparativ cu Italia (1,0% față de 7,2% – pe 17 martie). Testarea în masă a fost unul dintre motivele modelului de succes în controlul răspândirii infecției.

Germania, un lider în U.E. în ceea ce privește infrastructura sanitară, a urmat un model similar Coreei de Sud, testând inclusiv persoanele asimptomatice. Având o rețea extinsă de laboratoare la nivel regional care permite testarea masivă, sistemul poate realiza aproximativ 12.000 de teste pe zi. Astfel, rata fatalității este una dintre cele mai scăzute, 0,3%.

Asta explică parțial atât rata foarte ridicată a fatalității din Italia, cât și de ce infecția a fost mult mai rapid controlată în alte țări.

4. Colapsul sistemului de sănătate

Sistemul italian de sănătate a fost copleșit de creșterea masivă a numărului de pacienți cu noul coronavirus și se luptă în prezent să facă față. Lecția învățată în nordul devastat al Italiei este că infecția se răspândește mult mai rapid odată ce sistemul de asistență medicală ajunge în punctul de saturație. Una dintre cele mai grave temeri ale guvernului italian este că virusul va începe să se răspândească spre sudul țării, mult mai sărac și mult mai slab echipat.

„Medicii din Italia nu au avut de îngrijit câte unul sau doi pacienți, ci până la 1.200”, a declarat Dr. Mike Ryan, directorul executiv al programului pentru situații de urgență medicală din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății. „Faptul că salvează atât de mulți pacienți este un miracol în sine”.

Având în vedere numărul mare de cazuri grave și personalul medical din ce în ce mai afectat și el, medicii italieni au fost nevoiți să înceapă să ia decizia pe cine ajută mai întâi și de ce. Echipamentele sunt limitate, cum ar fi ventilatoarele și chiar paturile. În acest moment, medicii acordă prioritate celor tineri și cu o stare bună de sănătate, deoarece au șansele cele mai mai mari de supraviețuire.

sistem sanitar depasit italia pandemie COVID-19
Sursa foto: The Sun.

„Uneori trebuie să cântărești șansele de succes în funcție de starea pacientului”, a declarat săptămâna aceasta, șeful unității de urgență a spitalului din Brescia, Dr. Paolo Terragnoli. „Încercăm să facem tot posibilul pentru toată lumea, în timp ce facem ceva în plus pentru pacienții cu șanse mai mari.

În spitale, personalul medical face eforturi pentru a răspunde cererii, crescând numărul de paturi disponibile din unitățile de terapie intensivă. Medicii se află sub presiune și este posibil ca situația să se înrăutățească, deoarece multe cadre medicale, peste 2.600, sunt deja infectate și se află în izolare.

Într-un interviu acordat pe 22 martie, medicul anestezist, Dr. Christian Salaroli, a comparat situația din spitale cu perioada războiului – „Luăm decizii în funcție de vârstă și de starea de sănătate. La fel ca în situațiile de război”.

Cele mai recente date, din 17 martie, arată că personalul medical constituie 8,3% din cazurile totale de COVID-19 din Italia (cel puțin 2.600), dublu față de procentul din China. Proporția ridicată a cadrelor medicale cu COVID-19 în Italia reprezintă un avertisment puternic pentru lume – protejarea personalului medicale trebuie să fie prioritatea numărul unu.

Rata ridicată de infecții în rândul cadrelor medicale este o problemă importantă deoarece cei infectați trebuie să se izoleze și nu pot lucra cel puțin 14 zile, slăbind și mai mult forța de muncă deja epuizată.

5. Simplă întâmplare

Unii oameni de știință cred că orice altă țară ar fi putut fi în locul Italiei și ar fi putut urma Chinei.

„Cred că întrebarea – De ce Italia? – este cea mai importantă întrebare iar răspunsul este simplu: Fără niciun motiv”, a declarat ProfYascha Mounk de la Universitatea Johns Hopkins. „Singurul lucru care diferențiază Italia este că primele două cazuri transmise local au ajuns în Italia cu aproximativ 10 zile înainte de a ajunge în Germania, Statele Unite sau Canada.”

insieme senza paura campanie italia coronavirus straitstimes.com
”Păstrați-vă calmul” este invitația pe care FIMMG și Cittadinanzattiva o transmite tuturor cetățenilor și pacienților, în cadrul unei campanii sociale care vizează restabilirea calmului în fața situației de urgență actuale, care nu ar trebui subestimată deloc, dar care nici nu ar trebui să creeze panică. Sursa foto: traitstimes.com

Alte țări europene, precum Spania și Franța, par în momentul de față că urmează traiectoria Italiei și ar putea ajunge, teoretic, în următoarele săptămâni să aibă la fel de multe cazuri pozitive și decese.

Dacă celelalte țări nu vor reacționa adecvat, vor ajunge precum Italia“, a avertizat Prof. Mounk.

Ce putem învăța din experiența Italiei?

În primul rând, este esențial să protejăm populația cea mai vulnerabilă – persoanele în vârstă de peste 65 de ani. Conform datelor furnizate de Ministerul Sănătății din România, vârsta medie a pacienților români cu COVID-19 este de 43 de ani. Doar 13% din cele peste 750 de persoane infectate cu noul coronavirus au vârsta peste 60 de ani (date disponibile pe 24 martie). Acest aspect are o semnificație importantă, pentru că formele grave de infecție COVID-19 apar mai cu seamă la persoanele cu vârsta peste 70 de ani.

În acest sens, pe 24 martie, a fost adoptată Ordonanța Militară nr. 3 care prevede restricții speciale persoanelor care au împlinit vârsta de 65 de aniCirculația acestora în afara locuinței și/sau gospodăriei, este permisă numai în intervalul orar 11.00 – 13.00, strict pentru următoarele motive:

  • deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile de bază ale persoanelor și animalelor de companie/domestice;
  • deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță;
  • deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/ însoțirea unui minor, asistența altor persoane vârstnice, bolnave sau cu dizabilități, ori în cazul decesului unui membru de familie;
  • deplasări scurte, în apropierea locuinței/gospodăriei, legate de activitatea fizică individuală a persoanelor (cu excluderea oricăror activități fizice colective), cât și pentru nevoile animalelor de companie/domestice.

Circulația persoanelor de peste 65 de ani, în exteriorul locuinței și/sau gospodăriei, este permisă și în afara intervalului orar 11.00 – 13.00, dacă aceasta se face în interes profesional ori pentru realizarea de activități agricole.

În al doilea rând, situația din România confirmă statisticile mondiale. Majoritatea persoanelor confirmate pozitiv au afecțiuni medicale preexistente. Mai mult decât atât, toate cele 14 persoane decedate până în acest moment au avut multiple comorbidități.

Principalele afecțiuni are predispun la evenimente severe (evoluție severă, internare pe secția de terapie intensivă, deces) sunt hipertensiunea arterială și diabetul zaharat, iar fumatul este unul dintre principalii factori de risc. Este important de avertizat că un număr semnificativ de români se confruntă cu aceste probleme medicale:

  • 7,4 milioane de români suferă de hipertensiune arterială (conform Societății Române de Hipertensiune),
  • 1,7 milioane de români suferă de diabet zaharat (conform Societatății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice),
  • 6 milioane de români sunt fumători (conform Comisiei Europene).

romani risc infectie sars-cov-2

În al treilea rând, cadrele medicale sunt printre cele mai afectate ca urmare a extinderii pandemiei de coronavirus. În acest context, este imperios necesar ca personalul medical, expus în permanență riscului contaminării, să fie protejat prin echipare adecvată și luarea tuturor măsurilor necesare de siguranță.

Institutul Național de Sănătate Publică din România a anunțat oficial pe 24 martie că 103 cadre medicale au fost diagnosticate cu COVID-19 (43 medici, dintre care 27 la Spitalul Suceava; 45 de asistenți medicali, dintre care 30 Suceava). Situația cea mai gravă este întâlnită la Spitalul Județean Suceava unde au fost înregistrate 70 de cazuri în rândul personalului medical. Spitalul va fi dezinfectat iar toate cadrele medicale vor fi testate pentru infecția cu SARS-CoV-2. În plus, toți pacienții au fost deja sau vor fi externați. O parte vor fi supravegheați medical la domiciliu de către medicii de familie timp de 14 zile, iar restul vor continua tratamentul în alte unități sanitare.

În al patrulea rând, sunt necesare măsuri agresive de control a transmiterii intracomunitare a noului coronavirus. Primele măsuri de distanțare socială au fost anunțate de autoritățile din România pe data de 8 martie, ziua în care numărul de cazuri diagnosticate a ajuns la 15, cu o perioadă de dublare a numărului de cazuri de aproximativ 4 zile.

măsuri contra epidemiei de COVID19 - distanțarea socială este printre cele mai eficiente
Distanțarea socială este principala metodă care , implementată la nivel instituțional și individual, poate limita transmisia virală.

În ultima săptămână s-au luat măsuri mai stricte în acest sens, ultima dintre ele fiind Ordonanța Militară nr. 3 (24 martie), conform căreia se interzice circulația tuturor persoanelor în afara locuinței, cu următoarele excepții:

  • interes profesional;
  • asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile de bază ale persoanelor și animalelor de domestice, precum și bunuri necesare desfășurării activității profesionale;
  • asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță;
  • îngrijirea și/sau însoțirea copilului, asistența persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități ori deces al unui membru de familie;
  • deplasările scurte, în apropierea locuinței, legate de activitatea fizică individuală a persoanelor (cu excluderea oricăror activități sportive de echipă), cât și pentru nevoile animalelor de domestice;
  • donare de sânge, la centrele de transfuzie sanguină;
  • scop umanitar sau de voluntariat;
  • realizarea de activități agricole;
  • deplasarea producătorilor agricoli pentru comercializarea de produse agroalimentare.

Totodată, armata va asigura personal și mijloace pentru suplimentarea forțelor de ordine și a celor de menținere a ordinii publice.

Aceeași strategie a fost adoptată și de multe alte țări, inclusiv Italia. Pe 10 martie, primul ministru italian, Giuseppe Conte, a impus restricții dure de circulație celor 60 de milioane de locuitori. Carantina trebuia să se încheie pe 3 aprilie, dar premierul a declarat recent că măsurile vor fi cel mai probabil prelungite. Potrivit acestuia, Italia se confruntă cu cea mai grea perioadă de la cel de-al doilea război mondial. Afirmațiile sale au venit la scurt timp după ce s-a anunțat că 793 de italieni au murit din cauza coronavirusului, cel mai mult într-o singură zi oriunde în lume.

Un studiu realizat la Imperial College London explică modul în care carantina și restricțiile stricte de circulație adoptate la nivel național pot reduce transmiterea infecției – fiecare caz confirmat pozitiv scade la minim numărul de persoane infectate. Deși nimeni nu dorește să audă că aceste restricții se vor aplica pe „perioadă nedefinită”, această metodă este una dintre cele mai bune modalități de a reduce infecțiile și decesele până când un vaccin va fi disponibil.

Orașul Lodi, situat la aproximativ 40 de kilometri sud-est de Milano, iese în evidență drept un exemplu al modului în care acest lucru poate funcționa. Spre deosebire de alte părți din nordul Italiei, Lodi a implementat o blocare strictă a circulației încă de la începutul focarului. În comparație cu alte orașe, efectele acestei intervenții timpurii sunt clare: cazurile nu au crescut atât de repede ca în alte părți ale țării.

italia Lodi Bergamo carantina
Orașul Lodi este un exemplu al modului în care funcționează măsurile stricte și prompte de distanțare socială. Sursa foto: Leverhulme Centre for Demographic Science, University of Oxford & Nuffield College, UK.

Citește și: